- Istoric - nr. 226 / 18 Noiembrie, 2002 Recapituland, constatam urmatoarele elemente lexicale si fonetice comune limbii urmasilor tartarienilor si a sumerienilor: a) cuvinte din fondul de baza, cu etimologie nesigura dar cu sensuri comune celor doua limbi, astfel cum au fost explicate la pozitiile respective: dansul - din zeul + ensi, (a) dura, a construi, dur - constructie; man(n)a - mana, bani multi, nanse - nase/ nanase; b) gade si toate cuvintele derivate din tema god-gud-gut, care a dat numai cuvinte cu etimologie necunoscuta sau reconstruita (creata ad-hoc, fara atestare documentara): godin, godina, gutui, gutunar, guturai; c) elemente onomastice (toponimice si antroponimice); d) foarte numerosi radicali, sufixe si terminatii la un numar impresionant de mare de elemente toponimice si antroponimice, din care putem cita: chotor - cotor, cuptor, ficior - toate avand etimologie necunoscuta sau reconstruita; idem brustur, bucur, bucurie; e) cuvinte din fondul de baza comun, cu etimologie necunoscuta, nesigura, reconstruita sau "gasita" in diferite limbi pentru care nu exista atestare documentara, la popoarele care le folosesc azi, inainte de migrarea lor in spatiul carpato-balcanic: a = la, conf. a-casa; abatu = a dobori (cu referire la uragan), v. s-a abatut; abba = tata, v. sark, kurd si d-rom. baba = tata; ab-halhal = om de tarat, taratura, v. halal; halhal este superlativul de la hal = excremente (n.n. - v. hazna, intr-un hal fara de hal; in l.araba, haram = pacat); age = rege, v. aga; aga - coroana, v. aga; agar = ogor; alik pana = conducator, v. ban, pan; ama = mama; amugur = plecat cu putere, v. mugur; annu = timp, v. an; ap = apa; apsu, apzu = abis; ara = a strivi, v. arie (locul unde se striveau spicele de grau); araku = lung, v. arac; ardatu = sclav, v. argat (cu palatalizarea dentalei d); askupatu = prag, v. astupat; bahar = olar, v. pahar