De câţiva ani, Astra Film Fest a devenit un eveniment-reper al urbei de pe Cibin. Având la început o miză strict culturală şi, la drept vorbind, destul de elitistă, se înţelege că un festival de film documentar axat pe teme antropologice nu putea lansa o ofertă convingătoare către marele public.
Am putut constata la ediţia din acest an - a şasea - că obiectivul cultural (şi nu doar cel de strictă specialitate) a fost, în fapt, cu mult lărgit, festivalul crescând, prin afluenţa de spectatori la filme şi la manifestările conexe, până la dimensiunile unui fenomen turistic. Nu este vorba doar despre ceea ce numim, cu o sintagmă la modă, "turism cultural", despre un pretext seducător tipărit de agenţiile de voiaj, ci chiar despre un "turism antropologic", care a suscitat un neaşteptat trafic de interese cinefile. Aşadar, nume din sfera antropologiei şi din cea a mediei, a realizatorilor de film şi a jurnaliştilor - dar şi un număr incredibil de mare de spectatori de film documentar.
Un public-vedetă
Frapantă de la început a fost popularea Sibiului cu tineri, sosiţi fie din împrejurimi (Cluj, Timişoara etc.), fie din străinătate, cu deosebire din Europa Centrală: Polonia (50-60 de studenţi, majoritatea din Poznan!), Ungaria, Austria, Germania, Italia, Franţa, Statele Unite ş.a.m.d. Un rol important l-a avut, desigur, iniţiativa organizatorilor de popularizare a festivalului în cât mai multe universităţi. Am putut constata prin urmare un adevărat exod către Sibiu, suportat, după reţete boeme, "pe bucăţi" de multiplele legături dintre trenurile locale şi regionale, sau, după reţete mai înstărite, de automobilele personale - ori foarte mulţi debarcaţi pur şi simplu în calitate de autostopişti (se pare că aceştia au fost şi cei mai rapizi). Acest public entuziast şi spontan a împânzit literalmente oraşul şi a umplut - uneori
