* Şerban Foarţă, Spectacol cu Dimov, Editura Vinea, Bucureşti, 2002. Dacă volumul Simpleroze din 1978 era scris "pour les Enfants et pour les Raffinés", Spectacol cu Dimov este o carte "pour les connaisseurs". Poemul dramatic este însă dedicat nu spectatorilor, ci actorilor, căci spectacolul îşi aduce spectatorii (cititorii) la rampă (cei ce au acces) şi-apoi închide scena ca-ntr-o pînză multicoloră, în genul celei care acoperă candelabrele de cristal din sălile de concerte pentru a le împiedica vibraţia. Obiect simbolic, ou dogmatic, poezia dialogală a lui Şerban Foarţă din acest volum reverberează în universul altei poezii, spaţiu laic al unui Personaj celest ce recreează (prin evocare) lumea în şapte cercuri concentrice. operta cărţii, aflăm din colofon, notiţa compozită de la sfîrşit, deschide/închide un obiect simbolic ce primeşte şi revarsă, ce transfigurează şi "împărtăşeşte", ce ascunde şi devoalează "planeta Dimov": "CÂT DESPRE DESIGNUL COPERTEI, DIAFAN, EL ÎNCHIPUIE... UN RECEPTACOL: UN CRATÈR, O PÂLNIE (DE VULCAN), UN POTIR, O CUPĂ (CE-I OCUPĂ DOUĂ TREIMI DIN SUPRAFAŢĂ); O MASCĂ (DE SPECTACOL) PE O FAŢĂ, O JUMĂTATE DE CLEPSIDRĂ; O ELITRĂ; SCHELETU,-NTORS, AL UNEI ROCHII MALACOV (CU COŞUL AMPLU ŞI, ÎN TALIE, ROŞU); O CASCĂ,-NTOARSĂ, CA UN GOL CARE SE CASCĂ SUB CEL AL CĂRUI NUME E SUSPENDAT ÎN AER, - NU FĂRĂ PLASA, DEDESUBT, A LUI DIMOV". Întîlnirea celor doi poeţi e livrescă, iar lumea concentrică reconstituită nostalgic de Şerban Foarţă începe cu lectura celor 7 Poeme din 1968, "structură caleidoscopică", înrudită cu spectacolul de faţă. Spectacolul caleidoscopic e însă paradoxal, ocheanul întors reflectînd, una într-alta, două lumi. Poetul care "se întoarce îndărăt", aşa cum călătorul din "episodul sumar, cu Philemon şi Baucis" din Faust ştie că "e cam tîrziu" şi se teme de aplauzele unei "mulţimi străine". A reconstitui "prieteneasca vălmăşie" pr