Indiferent cum va arata viitorul executiv de la Viena, actualul si noul cancelar, Wolfgang Schüssel, va trebui sa tina cont de temerile unor tari est-europene. Pina in anul 1999, cind a venit la putere coalitia guvernamentala formata din Partidul Popular Austriac (ÖVP) si Partidul asa-zis Liberal (FPÖ) al lui Haider, sefii executivului de la Viena se considerau reprezentanti ai unui cap de pod intre Apus si Rasarit. De la cancelarul Kreisky pina la Vranitzky aceasta stare de fapt fusese perceputa drept un consens politic acceptat de toata lumea. Dupa ce partidul nationalist-populist al lui Haider ajunsese, impreuna cu formatiunea lui Schüssel, la putere, Viena s-a expus sanctiunilor diplomatice internationale si presiunilor politice ale Uniunii Europene.

Campania electorala si rezultatele alegerilor parlamentare anticipate au demonstrat ca austriecii doresc sa revina la normalitate si sa nu mai fie considerati drept simpatizanti ai unei grupari politice radicale de dreapta. Multi dintre cei care in urma cu trei ani au votat pentru partidul lui Haider, au optat acum pentru conservatorii lui Schüssel. Astfel, Partidul Popular a reusit, cu 42,3 la suta, sa obtina un spor de peste 15 procente fata de ultimele alegeri. Este cel mai ridicat spor inregistrat vreodata in istoria Austriei postbelice. Pornind de la aceasta premiza, Schüssel va putea sa-si aleaga partenerul dorit si sa-i impuna si anumite conditii. Asta mai ales daca viitorul aliat guvernamental va fi din nou Partidul Liberal al lui Haider.

Diferendele fundamentale intre cele doua formatiuni – una de centru dreapta, iar cealalta radicala de dreapta – au declansat in aceasta toamna o criza politica soldata cu alegeri anticipate. In timpul campaniei electorale, partidul lui Haider, FPÖ, s-a pronuntat impotriva primirii Cehiei si Slovaciei in Uniunea Europeana. Invocind decretele emise