Ilina GREGORI

Studii literare. Eminescu la Berlin. Mircea Eliade: Trei analize

Prefata de Mircea Martin, Editura Fundatiei Culturale Romane, Seria „Critica si istorie literara“, Bucuresti, 2001, 208 p., f.p.

Stabilita de la inceputul anilor ’70 in Germania dupa o scurta activitate critica in Romania, doctor in fenomenologie, lector la Institutul de Filologie Romanica a Universitatii Libere din Berlin, Ilina (Grigorovici) Gregori era, pina de curind, un nume putin familiar publicului de la noi. A publicat, in reviste germane si franceze, studii despre scriitori romani clasici si contemporani (unele au aparut si in revista Euresis). In prefata prezentului volum de Studii literare, Mircea Martin vede in ea „primul «psihocritic» si primul text-analist roman“. Insa contributiile autoarei, risipite prin diferite publicatii in limbi straine, pareau sortite sa nu aiba decit un succes de stima in rindul citorva specialisti. Fara ecou critic a ramas si volumul ei despre Povestirea fantastica. Balzac, Villiers de l’Isle-Adam, André Pieyre de Mandiargues. Abia cu aceasta carte despre doua figuri tutelare „sensibile“ precum Eminescu si Eliade putem vorbi, cu adevarat, despre o „lovitura la virf“.

Un „alt“ Eminescu

In Argumentul ce deschide sectiunea Eminescu la Berlin, Ilina Gregori marturiseste mobilul ocazional si polemic al scrierii acesteia. Paginile s-au nascut din dezamagirea legata de tacerea criticilor autorizati in preajma Anului Eminescu. O rezerva explicabila prin teama de contaminarea cu kitsch-ul idolatriei oficiale. Autoarea polemizeaza atit cu hagiografii nationalisti ai lui Eminescu, cit si – indirect – cu punctul de vedere imanentist sustinut de N. Manolescu: „Impresia mea este ca, in momentul de fata, criticii cei mai intransigenti in raport cu receptia de tip cultic concep traseul unei eminescolo