In ultimele zile au aparut proiecte care au ca obiect viitoarea arhitectura constitutionala a Europei, cea pe care o va discuta, negocia si stabili Conferinta interguvernamentala din 2004.
Agitatia a fost cu totul deosebita pe culoarele institutiilor europene din Bruxelles deoarece Romano Prodi a prezentat proiectul pe care l-a realizat impreuna cu colegii sai, Michel Barnier si Antonio Vittorino (reprezentantii Comisiei in conventie si in prezidiul acesteia). L-a prezentat intii la Parlamentul European, apoi intr-o conferinta de presa la sediul Comisiei, apoi din nou la sediul Parlamentului, dar de data aceasta in fata membrilor conventiei.
Proiectul este interesant, important si marcheaza cu certitudine inceperea etapei finale in care se va negocia, punct cu punct, ceea ce Giscard d'Estaing numeste „Textul Proiectului Constitutional“, iar Comisia, „Noua Constitutie europeana“. Textul celor trei identifica, de la inceput, „trei misiuni fundamentale“ pentru Europa de miine: consolidarea modelului sau de dezvoltare economica si sociala, care garanteaza cetatenilor prosperitate si solidaritate; dezvoltarea spatiului sau de libertate, securitate si justitie, care va da sens notiunii de cetatenie europeana; exercitarea de catre UE a atributelor proprii unei puteri mondiale.
Care sint noutatile majore? In primul rind, presedintele Comisiei ar urma sa fie ales de catre Parlamentul European, cu cel putin 2/3 din voturi, prin vot secret. Dupa confirmarea personalitatii respective, noul presedinte ii va desemna, impreuna cu Consiliul UE, pe restul membrilor echipei sale, care urmeaza sa fie supusi votului Parlamentului. In al doilea rind, Comisia urmeaza sa aiba o dubla subordonare directa, atit fata de Parlamentul European, cit si fata de Consiliul UE, ambele institutii capatind dreptul de a initia o motiune de cenzura la adresa acesteia.
Pentru a
