Oftalmologie feministă

Cine spunea că feminismul şi-a pierdut actualitatea, că a fost înlocuit cu alte preocupări în domeniul academic? Cartea Laurei Grünberg (R)evoluţii în sociologia feministă probează tocmai contrariul, aducând pe teren românesc problematica "genizării" în discursul sociologic, pledând pentru corectarea "miopiei de gen" în ştiinţele sociale. Autoarea este o feministă în măsura în care acest tip de demers se constituie într-un "instrument conceptual puternic de critică şi inovaţie." Astfel, cartea consemnează o nouă etapă în evoluţia sociologiei, manifestată prin includerea genului între categoriile sociologice fundamentale, alături de clasă socială şi rasă, demonstrând în felul acesta viabilitatea ideilor feministe şi capacitatea lor de a impulsiona alte domenii.

Aşa cum autoarea însăşi precizează în argumentul premergător lucrării propriu-zise, prima parte vizează "miopia de gen" - sau ginopia, în formularea feministei Shulamit Reinhartz din Feminist Methods in Social Research (1992) - păcatul de care se face vinovată sociologia tradiţională. Intenţia nu este una de exhaustivitate, ci aceea de a "creiona, dintr-o perspectivă feministă asumată, principalele tipuri de abordări ale genului în sociologia prefeministă, feministă şi postfeministă." în acest fel, autoarea încearcă să dizolve inerţiile din studiile sociologice actuale şi să diminueze ostilitatea faţă de ideile feministe.

Adoptând o poziţie constructivistă, autoarea pledează, pe urmele Simonei de Beauvoir ("nu ne naştem, ci devenim femei," spunea reprezentanta feminismului francez), pentru ideea că genul, departe de a fi un dat natural, constituie un statut mult mai complex decât am putea crede, depăşind graniţele strâmte ale categoriilor lingvistice: "Astăzi ştim mai curând ce nu este genul decât ce este. Nu este o categorie universală, stabilă