De pilda, am putea transporta la GEPCD, degajand fondul funciar al vocabularului de baza, cuvinte precum "algoritm", "coalitie", "15.000 de specialisti", ba chiar "opozitie democratica". Nici lui "revolutie" nu i-ar strica debarcarea la groapa, de vreme ce oricum eufemismul "evenimente" e suficient pentru a descrie ce a fost si ce n-a fost acum 13 ani. Bineinteles ca nici curiozitati lexicale precum "independenta justitiei", "lupta anticoruptie" sau "stat de drept" nu cred ca ar mai trebui sa mai incurce mult magistrala romaneasca de acces la miezul dulce al Europei.
Dar exista o sintagma a carei prezenta la GEPCD mi se pare cu adevarat in ultimii ani tot mai necesara: este vorba despre "societatea civila", caci ce sens autentic mai au vocabulele acestea, pe care la inceputul anilor 90 le rosteam cu atata placere, cu gura atat de plina si chiar cu oarecare eficacitate? Fiindca, in fond, mai avem astazi societate civila? Sau formula a ajuns o fantoma lexicala care poate speria numai adolescentele timide?
Pe hartie, da, "societate civila" are foarte multa substanta. Exista mii de ONG-uri cu scopuri mediu nobile si foarte nobile si procurand bani din fonduri putin, mediu si foarte oculte. Dar cate dintre ele au prestat zilele trecute, cand d-l Dan Erceanu, directorul Bibliotecii Nationale, a fost dus in catuse de catre politie la Parchet, care, pasamite constatand greseala, l-a eliberat, "schimband incadrarea" abuziva a Politiei? Asta dupa ce in urma cu un an, d-l Ciuvica, fostul consilier al fostului presedinte, patise inca mai rau. Cate dintre aceste ONG-uri, crema societatii civile, au bombardat cu scrisori si e-mail-uri principalele institutii ale statului, cat si reprezentanta Uniunii Europene la Bucuresti, protestand impotriva abuzurilor unei politii (recent devenite civila) care, incapabila sa te protejeze de spargatorii de apartamente si de ho
