Anul Cultural Român în Suedia a început în frig şi zăpadă, dar promiţând căldură şi lumină, după cum am scris eu însămi când a început.

Însă pe drumul către lumină şi căldură ritmul (şi chiar entuziasmul) s-au schimbat, pierzându-se printre evenimentele culturale naţionale şi internaţionale ale Suediei (cel mai important: împlinirea a 750 de ani de la fondarea oraşului Stockholm. Şi e greu să concurezi cu un asemenea eveniment care a intrat până şi în somnul locuitorilor capitalei suedeze).

Dar, în ultima zi a lunii octombrie, Anul Cultural Român s-a trezit din lâncezeală pentru a străluci puternic la Biblioteca Regală din Stockholm, înconjurată de cel mai vechi parc al oraşului, Humlegården. "Serile culturale române" (în număr de cinci) au fost inteligent organizate în fiecare miercuri, exceptând ultima seară care s-a desfăşurat joi, pe 28 noiembrie.

Organizatorul şi sufletul acestei "învieri" a fost traducătorul şi intelectualul de clasă Dan Shafran, cu concursul foarte generos al conducerii Bibliotecii Regale. Aceasta a oferit mijloacele economice dar şi spaţiul expoziţiilor, precum şi sala de conferinţe, de o eleganţă şi sobrietate care au respins net diletantismul, deschizându-se, în schimb, competenţei intelectuale şi inspiraţiei poetice.

Dan Shafran e cunoscut nu numai ca traducător de poezie suedeză în România şi de poezie română în Suedia, dar şi ca traducător al unor cărţi de vârf ale celor mai buni eseişti români în Suedia. El a tradus şi publicat, la excelenta editură Dualis din Stockholm, următoarele cărţi reprezentative pentru spiritualitatea românească: Pe culmile disperării de Emil Cioran, Minima Moralia de Andrei Pleşu, Feţele modernităţii de Matei Călinescu, Apocalipsa după Cioran de Gabriel Liiceanu şi, anul acesta, Mitul eternei întoarceri, de Mircea Eliade. A fost răsplătit (numai în S