Români! Am luptat şi-am cîştigat! Dorul nostru de El poate fi acum alinat mult mai uşor, trăirea noastră întru Dînsul poate fi acum măsurată cu ziua (lucrătoare sau ne), dimineţile noastre somnoroase şi peticite pot începe cu cîte o zisă de-a Dumisale: îl putem avea în case, tridimensional şi nemijlocit! Vin sărbătorile, a dat îngheţul: ne pregătim pentru Memorialul victimelor de Sf. Ignat, ne răvăşim privirile printre vedetele de la televizor, ne pierdem nopţile cu papugiii ori stăm la taifas cu alde Miţa pînă tîrziu - nu importă, de El nu ne putem lipsi! E printre noi, e dintre noi, e cu noi - dar ce zic: noi sîntem El! Şi, în buna tradiţiune a popolului român, care lîngă sarmaua şi şpriţul de sărbători avea pe masă şi-un oarece product mediatic precum călindarul sau almanahul, să se mai înţelepţească şi să cugete - rezon! - la devenirea sa întru fiinţă şi la timpul care nu mai avea răbdare, avem acum ocaziunea de a urma pilda strămoşilor noştri (care s-au jertfit pentru ca noi să putem intra demni în NATO şi în UE) şi să ne punem în casele noastre frumos gătite un prinos de vorbe de-ale Lui: a apărut Calendarul după Caragiale!1 Următoarea mie de ani e asiguripsită! Autorii care ne regalează cu un aşa frumos obiect sînt de-ai noştri, din popor, dar lumina învăţăturii şi erudiţiunea s-au pogorît asupră-le de parcă ar fi ştuduit după metoda lui Peştaloţiu: toţi pedagogi de şcoală nouă, s-au adunat de pe unde ţara i-a fost trimis să le împărtăşească şi streinilor din fruptul ştiinţei lor şi, de-un capriţ, de-un pamplezir, au dat tiparului un florilegiu din spusele Maestrului, Patronului, Jupînului. E, care va să zică, un calendar global: Călin-Andrei Mihăilescu (actual professor la Toronto), Liviu Papadima (fost Gastprofessor în Viena chezaro-crăiască) şi Rodica Zafiu (actuală professoressa la Arcavacata di Rende, unde-i dedă pe fraţii noştri întru Traian la du