schiţă pentru o biografie * Ion Iovan, Mateiu Caragiale. Portretul unui dandy român , Editura Compania, 2002.
Ion Iovan este poet (autor al volumelor După-amiaza unei clipe, din 1976 premiat de Uniunea Scriitorilor şi Rezervaţia naturală din 1979) şi romancier (Comisia specială din 1981 şi Impromptu din 1986). Portretul cald pe care i-l face Adriana Bittel în rubrica sa din Formula AS este cel al unui scriitor ce-ar trebui redescoperit de către cititori, dar şi de critica împărţită în tabere exclusive şi cu interese imediate: "Ion Iovan e un bun poet şi prozator din generaţia '70. Calităţile umane tot mai rare - onestitate, seriozitate, modestie, delicateţe, pasiune intelectuală - l-au îndepărtat de zarva şi frivolitatea gloriilor efemere, făcîndu-l să opteze pentru recluziune şi anonimat. Se vorbise mult despre el la începutul anilor '80, cînd publicase un roman foarte curajos şi original în construcţie, Comisia specială, ce ar trebui reeditat şi recitit din perspectiva prezentului, căci e mai mult decît o satiră a delaţiunii, suspiciunii şi conformismului". În 2001, Ion Iovan a întocmit o ediţie Mateiu Caragiale, pentru a reveni la marota mateină în 2002 cu un portret cronologic, o cvasibiografie care respectă cel puţin o parte a canonului personajului său: "gravité, tenue, retenue... calme, froideur glaciale, réflexion, délibération, correction, élégance. Style." Uimitoare la această biografie sui generis echilibrată şi interogativă sînt două lucruri: pe de o parte situarea deliberată pe un teren triplu minat de receptarea scrîşnită în epocă a personajului public, de dispariţia surselor prime (Jurnalul şi Agendele) şi de cultul exclusivist dedicat ulterior scriitorului; pe de altă parte intrigă rezistenţa biografului la ispita epicului. Să le luăm pe rînd. În războiul pe care Mateiu l-a purtat cu tatăl său şi după moartea acestuia din urmă, nu do