interviu cu dramaturgul Matei VIŞNIEC "Ce este ceea ce este?" - întreabă Béranger din "Regele moare" de Ionesco. Noi zicem că acum este Matei Vişniec. E timid şi modest. Dar e tenace. E aerian ca o silfidă. Dar e profund. E aici. Dar nu e. "Ni se cere să fim vigilenţi!", spune un personaj de-al său. Şi el este foarte atent cu lumea care îl înconjoară, trăgînd de acolo sevele teatrului său. L-am reîntîlnit pe Matei Vişniec la Bucureşti, la recent încheiatul Festival Naţional de Teatru "I.L. Caragiale". Fugise patru zile de la Paris, fascinat de teatrul românesc. Atunci, l-am somat să stea şi să răspundă. Fiindcă orice autor trebuie, odată şi-odată, să răspundă de faptele sale. (F. T.)

Ai dat o fugă la Bucureşti pentru un ambîţ de Caragiale. Cum ţi s-a părut ediţia din acest an a festivalului? Ai fost in sau off? Am priceput aluzia. Ei bine, atît cît am stat, am văzut tot ce se putea vedea ca spectacol de teatru, deci, din acest punct de vedere, am fost tot timpul in. În ceea ce priveşte piesele mele, am participat şi la categoria in, şi la categoria off. Piesa "Angajare de clovn", jucată în limba franceză, cu titlul "Petit boulot pour vieux clown", în montarea lui Patrick Pelloquet, pe scena Teatrului Odeon, a intrat în selecţia oficială. Am recomandat-o pentru concurs, pentru că ea a avut un succes enorm în Franţa, a fost prezentată acum doi ani la Festivalul de la Avignon, iar, a doua zi, deja, sala era plină şi, timp de o lună, s-a jucat efectiv cu casa închisă. Apoi, spectacolul a beneficiat de un turneu în toată Franţa, în peste 40 de oraşe, lucru care mi-a adus mari servicii, în sensul că a amplificat cunoaşterea unui autor român în peisajul teatrului francez. Fiind un spectacol popular, el a fost văzut de foarte multă lume, a fost cumpărat de companii importante şi apoi prezentat în săli ce aveau între 200 şi 700 de locuri. După aceea, faptul că act