- Cultural - nr. 250 / 20 Decembrie, 2002 Profesoara Cornelia Tosa s-a facut cunoscuta si ca poeta, dar si ca autoare de carti didactice cu aplicatii practice. Ultima sa contributie este un "Dictionar de terminologie gramaticala, lexicala si fonetica", 1001 de termeni, volum aparut la Casa de Editura "Mures" (2002). In 1980, Gheorghe Constantinescu _ Dobridov a publicat "Mic dictionar de terminologie lingvistica". Se poate afirma, cu certitudine, ca Dictionarul realizat de Cornelia Tosa il depaseste pe cel din 1980, prin bogatia termenilor si prin metoda de prezentare. O prima constatare, care se impune, este munca indelungata depusa, o documentare intr-o bibliografie bogata. Lucrarea se adreseaza lingvistilor, cadrelor didactice, studentilor si, partial, elevilor. Spun partial, pentru ca unii termeni sunt inaccesibili elevilor, pentru ca acest Dictionar nu-i doar didactic, ci, in primul rand, stiintific. Definitiile sunt clare, concise, fiind demonstrate prin exemple adecvate. Tocmai de aceea, volumul are si un caracter normativ. La notiunea "etimologie populara" se da definitia: "alterarea sau deformarea unui cuvant (lacramatie, somniera) prin asocieri false (in exemplele date: lacrima, somn). Adaug eu si un exemplu dat de Al. Graur: boliclinica pentru policlinica, prin apropiere de boli. La "subiect logic" (p. 134), pe langa exemplele date, s-ar putea adauga exprimari de tipul: Ma doare capul; Mi-i frig. Pentru capitolul Imprumuturi, autoarea a recurs la Dictionarul explicativ (1975), care, in perioada respectiva era tributar limbii ruse. Astfel, o serie de cuvinte romanice sunt atribuite limbii ruse, unele fiind prezente in limba romana inainte de influenta "binecafacatoare" a limbii ruse. Cuvintele carte, drac date ca imprumuturi din limba greaca, sunt cu etimon in limba latina. Dar cateva observatii care se pot face nu schimba aprecierea superl