Credeam ca intr-un an-doi vom fi in rand cu Occidentul. Prea il urase toata lumea pe Ceausescu, prea eram acaparati de Occident. Schimbarile le vedeam ca fiind radicale, rapide. O terapie de soc, care va scutura societatea si ne va duce, dupa cateva convulsii, unde visasem.
Dar schimbarile au fost limitate si mult mai putin profunde decat ne-am fi imaginat atunci. Romanii s-au temut sa traiasca altfel. Necunoscutul, nesiguranta ne-au inhibat orice dorinta de libertate. Asta pe un tablou al realitatii. Pe celalalt ce s-a întamplat ?
In fond, cei care au beneficiat de caderea dictaturii au fost înainte de oricine cei care au sprijinit-o. Nomenklatura s-a transformat peste noapte în clasa noilor îmbogatiti. Primenirea elitelor a fost superficiala. Bancile, societatile de asigurari, firmele de import-export s.a.m.d., sunt pline de securisti, ex-activisti PCR, directori, înalti functionari de dinainte de 89.
Dinozaurii nu au disparut. "Anul miracolului", cum a fost denumit, nu a fost pentru ei un cataclism istoric. Asa ar fi fost normal, daca luam în serios definitiile de dictionar ale revolutiei. Supravietuitorii sunt plini de viata si foarte prosperi. Au devenit între timp capitalisti, s-au occidentalizat. Asta dupa ce au participat cu gandul si cu fapta la masacrele din decembrie 89.
Dupa ce au stat în spatele usilor, înfricosati de ce se întampla. Dupa ce s-au ascuns - cateva luni numai - prin gauri de sobolan, întrebandu-se ce se va întampla cu ei, cum vor fi pedepsiti pentru servirea cu exces de zel a regimului Ceausescu. Unii, naivi, speriosi, s-au grabit chiar sa emigreze.
Si-au revenit repede. Dracul nu era asa negru. Asa ca au trecut la asaltul economiei si vietii publice romanesti. Cine contra cui a luptat în 1989 ramane un mister. Si mai ales cine a castigat. Masele rasculate sau cine? În Romania profunda îsi mai aminteste