Repere pentru literatură din perspectiva critică a Izabelei Sadoveanu, acesta este, în mare, fondul ediţiei critice în două volume, Cărţi şi idei, realizată de Margareta Feraru. Întregul, vol. I 1905-1929, vol. II 1930-1939, îl putem privi ca pe o adevărată carte de vizită a publicistei şi scriitoarei cu debutul legat de cotidianul "Voinţa naţională" şi cu activitatea desfăşurată timp de trei decenii, între 1905-1939, la "Viaţa românească", "Adevărul literar şi artistic", "Adevărul", "Dimineaţa". Din succesiunea titlurilor, aşa cum sunt adunate laolaltă între coperţile ediţiei, devine vizibilă unitatea de conţinut a textelor şi impulsul care le guvernează: cutezătorul spirit critic al autoarei, neabătutele ei virtuţi şi merite cărturăreşti, mobilitatea gândirii pe spaţiul ideologiei, literaturii, artelor, educaţiei, trăsături în stare să asigure continuitate scrisului în răstimpul diferitelor vârste ale Izabelei Sadoveanu (1870-1941).

Care sunt preocupările acestei scriitoare care, la vremea ei, provocase acerbe polemici şi contestări mai mult decât aprecieri, deşi N. Iorga şi G. Ibrăileanu, obiectiv sau nu, au privit-o din perspectivă privilegiată, încorporând-o substanţei timpului său?

Izabela Sadoveanu scrie articole şi studii. Unele sunt extinse, prilej de reflecţie asupra mişcărilor literare, asupra continuităţii şi rupturii dintre ele, a condamnării convenţiei în interpretare şi a susţinerii constante a analizei, a semnalării direcţiilor care le despart, dar şi a cunoaşterii mediului şi a realităţii psihologice a scriitorilor. Altele, de fapt majoritatea, sunt scurte, scrise la apariţia cărţilor despre care referă. Interesant este că tocmai în ele, mai mult decât omul cu pasiunile sale, cum ne-am aştepta, decât descrierea operei prezentate, nararea se transformă în susţinător al unor surprinzătoare exerciţii de teoretizare. Aici