•Obiceiuri, credinte si superstitii populare in prima zi a Anului Nou •Semanatul si sorcovitul
Multe datini si practici a pastrat poporul roman si pentru prima zi a Anului Nou. In vechime, aceasta zi era numita, ca si astazi, ziua Sfantului Vasile, insa mai avea alte doua denumiri, anume "Craciunul Mic" sau "Fratele Craciunului".
Prima grija a femeilor, imediat ce se trezeau, era sa mature casa, ducand gunoiul la radacinile pomilor, pentru ca acestia sa rodeasca mai bine. Dupa aceasta, luau un brau si il asterneau inaintea usii, pe acest brau dand de mancare gainilor, pentru ca uliul sa nu le manance in anul ce urma. Venea apoi fierberea unui cap de porc sau a unui purcel, femeile crezand ca asa cum porcul rama tot inainte, la fel si lucrurile din casa vor merge cu spor. Gospodarii afumau vitele din ograda cu gunoiul strans de la Craciun pana la Anul Nou, pentru ca acestea sa nu se imbolnaveasca.
Poarta gospodariei era bine supravegheata in tot acest timp, crezandu-se ca e bine sa-ti intre in casa mai intai un baiat sau un barbat, semn de bine pentru anul urmator. Sosirea unei fete sau muieri ii indispunea foarte tare pe vechii gospodari, despre fata spunandu-se ca inseamna saracie. "Doua obiceiuri binecunoscute, ambele practicate de copii pana in 12 ani sau de copii nevoiasi, individualizeaza prima zi a anului: este vorba, desigur, de semanat si de sorcovit. Acestea sunt printre putinele obiceiuri traditionale la care puteau sa ia parte si copilele", a precizat Marcel Lutic, muzeograf la Muzeul de Etnografie al Palatului Culturii. Semanatul se facea cu seminte de grau, secara, orz, ovaz, porumb sau canepa, acestea fiind pastrate intr-o traistuta sau intr-o manusa de lana. Unii barbati aduceau in casa un vitel gras sau un miel, crezandu-se ca era bine daca se semana peste aceste oratanii. Fetele mari isi pregateau cu multa silinta casa
