Dintre numerosii zei celebrati de catre romani, la loc de frunte erau 12 divinitati principale (asa-numitii dii consentes). In ordinea importantei, lista lor este urmatoarea: Iupiter (elinul Zeus, stapinul suprem al Olimpului), Iuno (Hera, sotia acestuia, ocrotitoarea femeilor, in special a celor maritate, si a nasterilor), Minerva (Pallas-Athena, cea inteleapta) – cele trei personaje divine formind „Triada capitolina“ –, apoi, Apollo (Apollon, zeul luminii, citeodata denumit si Phoebus – „Soarele“, protectorul muzelor), Diana (Artemis, maestra vinatorii), Mars (Ares, cel razboinic), Venus (Aphrodite, zeita frumusetii si a dragostei), Mercurius (Hermes, mesagerul Olimpului, patronul comertului, dar si al hotilor), Neptunus (Poseidon, zeul marilor si al oceanelor), Ceres (Demeter, protectoarea agriculturii si a roadelor pamintului), Vulcanus (Hephaestus, faurar al focului) si Vesta (Hestia, divinitatea caminului familial si a focului sacru din vatra casei).

Dupa cum s-a putut observa, un rol important in aceasta religie politeista il juca zeita Diana. Pentru a cunoaste originea divinului personaj si a diferitelor intimplari mitice legate de numele sau, am recurs la nararea legendelor originale din pantheonul (totalitatea divinitatilor unui popor) grecesc antic, stiut fiind faptul ca majoritatea zeitatilor romane, pe un fond stravechi italic, preiau, cu titulatura schimbata, ipostazele si atributele celor grecesti.

Artemis, sora geamana a lui Apollon, era fiica lui Zeus si a Letonei (copila titanului Coeus si a titanidei Phoebe). Ea isi va secunda fratele, ajutindu-l in numeroase actiuni: il insoteste in exil, atunci cind Apollon isi ispaseste pedeapsa omoririi balaurului fabulos Python, chinuitorul mamei sale Letona, apoi este alaturi de el in razboiul troian, sprijinind ostirea grecilor ahei, participa impreuna la uciderea celor 12 copii ai Niobei,