Două roluri vechi, distribuite şi în actualitate: primitorul de peşte şi pescuitorul. Pescuitorul de peşte se înmulţeşte scăzînd primitorul, şi invers. Un principiu care funcţionează în dinamica societăţii, ideea fiind ca pescuitorii, partea activă, să fie mai mulţi decît cerşetorii, covîrşindu-i. Astfel, se spune de cîte un şef modern de stat bogat unei populaţii sărace: "Pescuiţi! Vă vom învăţa să pescuiţi! Decît ajutoare din ce în ce mai multe, mai bine vă învăţăm să produceţi voi înşivă". Înţelepciune veche, infailibilă şi în vremea contemporană. Atîta doar că în epoca actuală principiul înţelept pare să nu mai fie chiar infailibil, ba nici măcar sănătos. Dacă cineva i-ar da unui stat mic şi sărac, să zicem, o bombă atomică, acesta ar expune-o într-un muzeu
militar pentru a fi studiată de către curioşii din posteritate. Sau ar refuza-o politicos (subliniat politicos), întrucît nu ar avea nevoie de un cadou atît de ciudat şi oarecum primejdios. Sau ar fugi mîncînd pămîntul. Sau... (nu mai intră în logica la care m-aş gîndi eu şi încă mulţi alţi indivizi). Ei bine, Irakul sau Coreea de Nord n-au primit cadouri, ci au fost învăţate să fabrice şi bomba, şi transportoarele la distanţe mari şi mijlocii. Nu li s-a dat peşte, ci au fost învăţate să pescuiască şi, eventual, să mai trimită peştii şi la vecini. Nu întotdeauna e bine să-i înveţi pe iresponsabili să pescuiască, ci, mai curat şi mai curînd, să le dai nişte peşte, chiar dacă îl refuză "politicos". Politicos nefiind totuna cu politica; şi e preferabil să fim refuzaţi "nepoliticos". Dumitru SOLOMON
Două roluri vechi, distribuite şi în actualitate: primitorul de peşte şi pescuitorul. Pescuitorul de peşte se înmulţeşte scăzînd primitorul, şi invers. Un principiu care funcţionează în dinamica societăţii, ideea fiind ca pescuitorii, partea activă, să fie mai mulţi decît cerşetorii, covîrşindu-i.