In opinia noastra, personala Pielea/Corpul (decembrie 2002-ianuarie 2003, Galeria Simeza) a lui Christian Paraschiv se constituie in evenimentul artistic al acestui inceput de iarna autentica si este una dintre cele mai importante expozitii organizate in Bucuresti de-a lungul intregului an 2002.
Cu aceasta ocazie, artistul a revenit pentru prima data in tara dupa ce s-a stabilit in Franta, in 1986. Vernisajul din 19 decembrie a reconstituit anumite repere de acum 20 de ani: in 1982 Paraschiv deschidea la Simeza o personala axata pe una dintre temele sale timpurii – Strunga – de sondare a arhetipurilor locale, al carei cuvint de introducere il rostea, ca si in 2002, Marin Gherasim.
Christian Paraschiv este unul dintre liderii generatiei ’80 a artei contemporane romanesti. Ne referim, dincolo de calitatile insrinseci ale operei, la cele gratie carora autorul in discutie a fost, pina la plecarea din Romania, un factor determinant in structurarea unor directii de investigatie ideatica si de expresie plastica ale tinerei generatii, un reper intru coagularea constiintei de sine a generatiei ’80. Recuperarea sui generis a traditiei, resurectia figurativului prin redescoperirea naturii (aici intra in discutie si convergentele, pina la un punct, cu ideologia in formare a grupului Prolog), in paralel cu experimentul intermedia, sint cai de afirmare a optzecistilor care l-au avut in centrul lor, pina la jumatatea deceniului noua al secolului trecut, si pe Christian Paraschiv.
Impactul cu Lumea Libera, adaptarea artistului, dupa plecarea in Franta, la pulsul unuia dintre centrele culturii vizuale ale lumii, schimbarea parametrilor ontologici nu l-au scutit de inerente simptome traumatice, dar l-au si stimulat in lupta dusa pentru a deveni o voce care sa se faca din ce in ce mai bine auzita intr-un mediu acut concurential, ce te poate usor strivi, intesat
