Veşnicia s-a născut la sat

În numĂrul de dinainte de Crăciun (667), revista 22 ne face o frumoasă surpriză: o pagină şi jumătate consacrată decernării Premiului României literare pentru Cartea anului. Sînt intervievaţi cîţiva dintre membrii juriului (redactori ai revistei noastre) şi, fireşte, laureatul, dl Gabriel Liiceanu, autorul Uşii interzise. Mulţumim colegilor noştri de la 22. C Trecem peste cîteva maliţioase referiri la România literară, spre a semnala, în frumoasa revistă sibiană TRANSILVANIA (nr. 5 din 2002), admirabile texte şi fotografii de la şi despre Răşinarii lui Goga, Cioran şi Şaguna, toate sub titlul împrumutat de noi în cronica de faţă. Tradiţii culturale, meşteşugăreşti şi ţărăneşti dintre cele mai originale se întîlnesc în comuna în care s-a născut poetul pătimirii românilor şi unde e înmormîntată una din cele mai de seamă figuri ale bisericii ortodoxe. dl Emil Hurezeanu, şi el de prin partea locului, ca şi dna Ilinca Tomoroveanu, scrie în Planeta sătească: "Aici este un buric al pămîntului. Goga şi Cioran l-au părăsit cît se poate de repede, cu sentimentul că decad definitiv din paradis. Au recuperat, în contingent, îndestulător - Andrei baron de Şaguna, mitropolitul macedo-român al ortodocşilor transilvăneni, fiul unor vlahi din Moscopole, în Albania, care făceau comerţ cu răşină pe coasta iliră, îşi odihneşte duhul într-o colivie păzită de doi lei adormiţi, în cimitirul din Răşinari. O răşină subterană, ca fluxul informaţional al menirii, i-au unit începutul şi sfîrşitul sud-est european". Şi încă: "Fabrica de căruţe "Lungu", fondată în 1860, a premers fabricii de căruţe şi caroserii "Carol Weindel şi fiii" din Sibiu. În anii '20 ai secolului trecut, firma livra căruţe şi în Grecia. În 1912, soţia protopopului Emilian Cioran, cîştiga la Răşinari un concurs al copiilor frumoşi şi sănătoşi, ţinîndu-l în braţe, în fotografia păstrat