Războiul partidului de guvernămînt împotriva primarului Băsescu se transformă într-un război cu Bucureştiul. Cum altfel poate fi considerat refuzul Ministerului Finanţelor de a da curs unor proiecte finanţate în cea mai mare parte de Banca Europeană de Investiţii, fiindcă aceste proiecte sînt semnate de Traian Băsescu? Pretextul Finanţelor e că bucureştenii nu consideră aceste proiecte de primă urgenţă pentru urbea lor. De unde a aflat asta dl Tănăsescu? A făcut vreun referendum asupra preferinţelor edilitare ale bucureştenilor? Din cîte ştiu, nu. Vreun sondaj de opinie comandat de dl Vasile Dîncu? Nici măcar atît. Şi-atunci de unde a aflat ministrul Finanţelor ce vor mai întîi locuitorii Capitalei?

Să precizăm, pentru cine nu ştie, că proiectele la care mă refer aduc o finanţare nerambursabilă din partea Băncii mai sus pomenite. Un asemenea proiect presupune un dosar serios, prin care se demonstrează utilitatea sa, dosar care e luat apoi la puricat de finanţator, care vrea să ştie dacă merită să deschidă băierile pungii cu fonduri comunitare. Or Banca Europeană şi-a dat acordul pentru proiectele avizate de Traian Băsescu. De unde să ştie experţii Băncii că în acest fel supără partidul de guvernămînt din România? Ei s-au văzut cu un răspuns negativ la proiectele pe care le-au aprobat. Cum, necum, refuzul Ministerului de Finanţe nu numai că e o premieră în analele acestei Bănci, dar e şi o palmă dată experţilor care şi-au dat acordul ca Bucureştiul să primească bani pentru trei proiecte: un pasaj subteran, o parcare subterană şi modernizarea tramvaielor.

Fireşte că Banca Europeană n-a făcut scandal - ar fi fost ridicol! - dar a încercat să se limpezească, pe căi neoficiale, cu cei de care atîrnă realizarea proiectelor. Primarul Băsescu a anunţat presa, ventilînd şi informaţii care - pare-se - n-ar fi trebuit să ajungă în mass media. Faţă de pro