Despre armată, se vorbeşte diferit. Oficialităţile vorbesc despre NATO şi modernizare, despre necesitatea unei armate profesioniste şi utilate la zi. Pe de altă parte, mass-media prezintă tot soiul de poveşti horror despre sinucideri şi dezertări printre recruţi. Partea cea mai direct implicată, şi anume potenţialii recruţi se-ntrec în strategii de fofilare. Pagina de faţă îşi propune să ofere, în locul atîtor curente de opinie, o seamă de informaţii concrete. (I. P.)
Demitizarea. Cum ideea proiectului iniţiat de MApN în 2002, cel care prevedea, pe lîngă reducerea stagiului militar (de la 12 la 9 luni, respectiv de la 6 la 4 luni) şi posibilitatea scăpării de-a dreptul, prin plătirea unei sume de bani (contravalarea unui an/şase luni de încorporare), gîdila speranţele multora, o bună bucată a mass-media a avansat proiectul (de la sine putere) la stadiul de lege deja votată, promulgată şi aflată în vigoare. În prezent însă, ca şi în 1996 cînd a fost emisă Legea Pregătirii Populaţiei pentru Apărare, executarea serviciului militar este obligatorie pentru tinerii care au împlinit vîrsta de 20 de ani, durata acestuia fiind de 12, respectiv de 6 luni pentru aboslvenţii instituţiilor de învăţămînt superior. Singura schimbare este introducerea Serviciului Militar Alternativ, pentru cei care, pe motiv religios, refuză îndeplinirea stagiului militar sub arme.
De la recrutare la încorporare În depistarea etapelor procesului de încorporare l-am avut drept ghid pe domnul colonel Gheorghe Giubernea, şeful secţiei Evidenţă, Completare cu Militari, Recrutări şi Încorporări. Recrutarea: Anual în România se recrutează circa 120, 130 de mii de tineri. Recrutarea (luarea în evidenţă a tinerilor care, în acelaşi an, împlinesc 19 ani) este primul pas spre viaţa de armată. Prezentîndu-se la un centru militar, pe baza unor documente de identitate, tînărul dev
