De multe ori amintirile nu sînt numai din acelea cu frumoase amurguri ori din acelea gen spaţir cu iubita pe malul mării, ori baremi prin Cişmigiu. Ele pot fi, vorba neamţului, eine schändliche Tat, o faptă ruşinoasă, amintirea unui trecut supărător asemenea unei muşte din acelea enervante, vara, care nu-ţi dă pace să savurezi în tihnă răcoarea unei odăi, aşa încît te întrebi, pe bună dreptate, dacă n-ar fi mai bine să le uiţi, să nu mai ştii de ele, să le alungi. Uite, mie mi-a fost dat în viaţa asta pe care o trăiesc pe Cozia colţ cu Aron Pumnul să am de-a face cu revoluţia, a venit revoluţia şi peste toate s-a năpustit, şi alte amintiri a lăsat ea în urmă, şi eu nici nu ştiu dacă e bine sau nu să le păstrez, dacă n-ar fi mult mai de dorit să le adun în pungi anume cumpărate la Lidl, la magazinul popular, pungi din nailon adunate pe un mosor pe care le desfaci frumos şi le pui în găleţi de plastic, una pentru resturi menajere, alta pentru hîrtii, alta pentru sticle şi borcane, şi cînd sînt pline le duci la tomberoanele cele mari din spatele secretariatului şi le depui cu grijă, punga cu hîrtii la tomberonul respectiv, cealaltă, aceea cu gunoiul menajer, coji de ou, de cartofi şi ce-o mai fi, în lădoiul care i se cuvine, apoi sticlele şi borcanele în alte tomberoane anumite, care pentru sticle verzi, care pentru sticle albe sau maro. Aşa şi cu amintirile astea, bine ar fi să le pun în pungi pe sorturi şi mărimi: în unele dintre ele stau în mijlocul mulţimii, am apucat-o dinspre Piaţa Maria şi mergem spre Piaţa Operei şi eu stau în mijlocul coloanei la gîndul că acolo mai greu m-ar putea identifica securiştii care sigur filmează, sînt undeva pe margini şi filmează, ştiu asta, şi mă gîndesc că mîine, poimîine o să ne aresteze pe baza filmelor astea şi poate pe mine nu m-or dibui ei acolo, chiar în mijlocul coloanei, mă uit să văd dacă se alătură şi alţii; dacă