- Editorial - nr. 23 / 4 Februarie, 2003 Dupa discursul la Congresul UDMR, de la Satu Mare, multi romani ardeleni au tot dreptul sa-l intrebe pe premierul Adrian Nastase: oare, chiar avea nevoie domnia sa de "lectia" de la granita de Vest, pentru a-si da seama de adevarata fata a UDMR? Chiar sa nu fi aflat pana acum primul-ministru roman care-i comportamentul real al celor care atat de abil au stiut, dupa ce au deprins bine manierele Ciociolinelor, sa-l linguseasca si sa i se vare sub piele? Nu cumva, ametiti de invitarea Romaniei in Alianta Nord-Atlantica, de promisiunile accederii, in 2007, in Uniunea Europeana, de angajamentele noastre puerile de a ne implica - dupa ce am facut-o, compromitandu-ne si tradandu-ne, uneori, vecinul loial, mai inainte prin Angola, Bosnia-Hertegovina, Kosovo, Afganistan -, fara sa ne-o ceara cineva, in posibilul apropiat razboi din Golf impotriva Irakului, premierul si guvernantii din Cabinetul lui nu mai au timp sa observe si acele "amanunte cotidiene"? Mai altfel spus, n-ar fi mai folositor, pentru ei si pentru tara, sa coboare cu picioarele pe pamantul realitatilor romanesti? In primul rand, sinceri sa fim, domnul Adrian Nastase nu prea avea ce cauta acolo, cu mesajul de salut la Congresul UDMR! Asta-i parerea foarte multor romani. Gestul lui starneste suficiente si indreptatite motive de indignare si de suparare pentru romanii ardeleni, atenti la fiecare pas al premierului (care-i si presedintele partidului de guvernamant), dupa semnarea Protocolului PSD-UDMR, care - dovezile sunt la indemana oricui - a provocat multa neliniste in Ardeal. Si se intreaba, din nou: de cate ori a venit cu discursuri de salut, de pilda, la intalnirile Uniunii Vatra Romaneasca? Dupa cum se stie, liderii udemeristi adunati la Satu Mare, probabil preocupati de franghia aruncata in ograda Congresului, de episcopul Tökés László, care s-a autosuspendat di