- Social - nr. 23 / 4 Februarie, 2003 Dupa ce trecem de Azomures, la intrarea in suburbia Cristesti, vizavi de Statia de benzina MBO, se afla un drum pietruit care o ia pe aratura in linie dreapta, apoi spre dreapta, printre niste coline. Doar masinile specifice transportului gunoaielor menajere, care circula pe acolo in ambele sensuri, tra deaza destinatia zonei. Intinsa pe aproximativ 12 ha, zona este imprejmuita cu gard din sarma ghimpata. O mica baraca postata la intrarea in perimetrul rampei de gunoi a orasului adaposteste, cand e cazul, cativa salariati. Mi se cere legitimatia, apoi mi se permite accesul insotit de o persoana. Nu si-a declarat nici o persoana identitatea si m-au prevenit ca, de vreme ce n-au fost autorizati sa-mi furnizeze date, discutiile capata un caracter neoficial. O prima impresie: oricat de infecta si-ar imagina cineva acea zona, par sa fie mai infecte multe alte zone din cartiere, in jurul containerelor si tomberoanelor de gunoi. Cele cateva utilaje aflate aici lucreaza din plin. Dupa ce se descarca gunoiul, se niveleaza, se taseaza, apoi se acopera cu un strat de pamant, care se taseaza la randul sau. De aici si lipsa mirosurilor respingatoare. Se lucreaza pe principiul "celulelor de gunoi". Mai pe inteles, se sapa in pamant o groapa aproximativ de dimensiunea fundamentului unui bloc, unde se descarca gunoiul, se taseaza, se acopera cu pamant. Dupa umplerea celulei cu astfel de straturi se trece la celula urmatoare, alaturata. Din aproape in aproape, se acopera o lungime de celule, care in cele din urma se insamanteaza cu iarba. In zona periferica se preconizeaza plantarea unor arbori cu rolul de a filtra gazele toxice emanate. Dupa cum am inteles si am constatat, la rampa de gunoi a orasului nu se practica dezinfectia, dezinsectia, deratizarea. Nici nu sunt create conditiile pentru practicarea lor. Ar insemna dotarea rampei de gunoi