- Istoric - nr. 25 / 6 Februarie, 2003 Aminteam in articolul anterior ca vom realiza o motivata selectie din textul comentat, din cele 12 puncte. 1. "Libertatea si propasirea oricaror popoare, nu numai a celui roman si maghiar, pot fi realizate intr-un cadru politic pluralist, de respectare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. In Ungaria, procesul de democratizare face mari progrese, in timp ce in Romania teroarea si mizeria fac mari ravagii. Ar fi nevoie de o actiune comuna a tuturor fortelor democratice din Europa, nu numai de cele maghiare si romane, pentru a spera sa obtina un rezultat, cel putin privitor la cunoasterea soartei geografice a poporului roman, iar nu de agitarea unei probleme bilaterale, pe care partea romana nu are nici o acreditare s-o discute. Semnatarii declaratiei, cei mai multi fiind membri ai LDMR, de ce se limiteaza doar la bunavointa maghiarilor pentru combaterea dictaturii comuniste? De ce nu angajeaza in lupta aceasta si pe polonezi, cehi, iugoslavi etc.? Desigur, ar fi o explicatie, daca Declaratia nu s-ar preocupa in mod esential de problema Transilvaniei". 2. "Semnatarii doresc un dialog pentru stabilirea unor relatii normale intre unguri si romani, natiuni care s-au format in acelasi spatiu geografic. Sa evitam confuziile! In spatiul geografic transilvan s-a nascut si s-a format numai poporul roman. Ungurii au venit numai ca navalitori si opresori, numai in secolele XI-XIII, adevaruri istorice pe care nu le mai contesta nimeni, in afara de semnatarii Declaratiei. Relatii normale intre cele doua natiuni? Deocamdata, amandoua fac parte din Pactul de la Varsovia, tratat de alianta si de prietenie. De-abia cand acesta nu va mai exista si romanii vor avea si ei libertatea sa se organizeze in formatii politice legale, vor putea sa-si trimita reprezentanti alesi in mod democratic pentru tratative de buna vecinatate cu