- Social - nr. 25 / 6 Februarie, 2003 Satula de discutiile interminabile starnite de facturile de iarna, rata mare a somajului ori gainariile atribuite de regula capilor mafiei autohtone, presa de toate culorile si de toate felurile s-a repezit dintr-o data sa disece un subiect alta- data tabu, si anume "regionalizarea". Interesul ardelenilor pentru conceptul in sine e de doua ori mai mare decat al regatenilor si asta nu neaparat datorita apetitului sporit al locuitorilor Transilvaniei pentru discutii pe teme politice, ci, mai degraba, pentru ca, in Ardeal, unii binevoitori s-au ocupat indeaproape de popularizarea ideii. Cine, cum si de ce a facut-o nu putem decat sa deducem din filmul evenimentelor, care s-ar putea intitula, spre disperarea unor oficiali de la Bruxelles care inca mai cred in stabilitatea regiunii, "Reorganizarea administrativa a frontierelor din Sud - Estul Europei". Orice muresean isi aminteste cum, pe la mijlocul deceniului trecut, revista Altera - oficiosul Ligii Pro Europa - aborda, plina de curaj, o presupusa "problema transilvana" enuntata de un anumit politolog ungar, originar din Romania, pe nume Molnar Gusztav. Tot el a sugerat, inca de la acea data, solutia problemei, si anume o "desprindere" a Ardealului de "vechiul Regat", pe considerente de identitate culturala, religioasa si politica proprie, precum si de experienta istorica diferita de restul tarii. Mesele rotunde care au urmat, in mod natural, enuntarii "problemei" au ridicat partial valul de mister cu privire la personajul mentionat, in spatele caruia curiosii au descoperit ca respectivul era de fapt trimisul unui Institut budapestan de Cercetari Sud-Est Europene de pe langa Fundatia publica ungara Teleki Lászlo. Aureolat de calitatea de cercetator si valorizat de solutiile miraculoase cu privire la Romania, identificate in laboratoarele institutului amintit, mai multi reprezenta