Zilele trecute am aflat rezultatele unui sondaj foarte interesant. La cererea Casei Albe agenţia Gallup a vrut să afle cam ce zice opinia publică din vreo 50 de ţări despre povestea asta cu Irakul, cu războiul. Evident, unii sînt de părere că dictatorul ăsta de Saddam trebuie scos din joc cu orice preţ, cu alte cuvinte că trebuie dezgropată securea războiului. Alţii subscriu la deviza pacifistă a simulanţilor din "Aventurile bravului soldat Svejk". (Cunoscătorilor acestei capodopere le reamintesc că este voba de un distih ce începe sec: "Noi nu mergem la răzbel". Celor nefamiliarizaţi le recomand cartea pentru a vedea personal care e continuarea, mai ales că traducerea maestrului Jan Grosu ar merita ea însăşi un Nobel. Mă rog, ar mai fi un motiv pentru care evit să duc citatul pînă la capăt, e, nu ştiu cum să zic, cam tare, şi parcă n-ar da bine aici, în imediata vecinătate a dlui Cosaşu, care precis îi citează pe Humphrey Bogart sau pe Mazilu.) Oricum, studiind naţiunile lumii prin prisma acestui sondaj, constaţi că imediat după americani (care au motivele şi angoasele lor de popor fără istorie şi filozofie), cei mai dornici să facă ordine geopolitică sînt românii. Ei bine, da, românaşii noştri cuminţi şi ospitalieri sînt, în ordine procentuală, majoritari în acceptarea războiului contra arogantului de la Bagdad. Mai mult, poporul nostru darnic ("mai mult decît harnic", cum a precizat Ada Milea), este hotărît să pună mîna pe arme şi să se alăture americanilor în acest efort de asanare intercontinentală. Francezii au îndoieli, diverşi aliaţi din NATO sînt sceptici, fie că mai speră în roadele diplomaţiei, fie că, pur şi simplu, se tem, de ce să n-o spunem pe-a dreaptă! Românii, nu! I-am întrecut pe toţi. Reţineţi, nu este vorba de afirmaţii guvernamentale, de promisiuni făcute de Ioan Mircea Pascu sau de dl Guşă, ci chiar de vocea României profunde, ascultată