Criza prin care trece NATO in aceste zile nu se datoreaza atit problemei irakiene ci mai degraba unei ofensive diplomatice in forta a "vechii Europe". Franta si Germania par sa fi gasit momentul prielnic pentru a iesi de sub umbrela SUA, principala putere economica si militara din cadrul NATO. Ochii Parisului si ai Berlinului au cazut pe Rusia, vazuta ca o solutie pentru un nou aranjament strategic european. Nici China pare sa nu se dea in laturi sustinind planurile celor trei, insa diplomatii de la Beijing nu se intrec in angajamente, asteptind sa se mai linisteasca apele. Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord a traversat ieri cea de a doua zi de criza. La inceputul saptaminii, trei dintre membrii NATO, Franta, Germania si Belgia s-au folosit de dreptul de veto pentru a bloca cererea americana de sustinere militara a Turciei in cazul in care aceasta ar fi atacta de Irak. Dupa cinci aminari succesive in ultimele doua zile, ambasadorii celor 19 membre NATO urmeaza sa se intilneasca din nou astazi dimineata pentru a rediscuta problema, in conditiile in care Turcia a invocat in urma cu doua zile articolul 4 din Tratatul NATO, pentru prima data in istoria Aliantei. Balet diplomatic ruso-chinez In timp ce alaltaieri amabasadorii se straduiau sa ajunga la consensul mult-dorit, Franta, Germania si Rusia, al carui lider se afla in vizita la Paris, au dat publicitatii o declaratie comuna referitoare la problema irakiana. Cele trei diplomatii s-au pronuntat pentru suplimentarea masiva a numarului de inspectori ONU in Irak, pentru a dezarma total regimul lui Saddam Hussein. Germanii au anuntat chiar ca aceasta initiativa este sustinuta de 11 dintre cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, printre care si China, care are drept de veto. Cit este insa de reala optiunea anti-americana a rusilor? Moscova a practicat mai tot timpul, ca si marele sau vecin sudic, China, o dip