Simţire subţire, aleasă şi un bine conturat traseu cultural, detalii luminoase fac metaforei să i se vadă şi arcul şi ţinta atinsă. Meritul acurateţii, şi un parfum delicat în tot locul, probabil trecerea prin epoci, vârsta ajutând gustul pentru trăiri elevate, în armonie şi distincţie totuşi în situaţii de risc, în peisaje purificate. Temele: Faust, o stingere la Veneţia, Cântăreaţa populară, meditaţie la Putna, Corul de îngeri, Elsinor, din fiecare aş putea cita câte ceva. Iată doar un exemplu: "M-am stins de tânăr la Veneţia/ răpus de ciumă./ Ferestre larg deschise, abia împlinisem 99 de ani./ Dar câte coroane nu căzură din cer în acele zile de doliu [...] Ascuns voi rămâne în portretul unei femei între oglinzi". (Ştefan Crăciun, Bucureşti) * Se pare că la Sălciile inspiraţia dvs. înclină sentimental fruntea şi omagiază elementar figuri, privelişti, dar şi la Fundeni. Impulsuri spre meditaţie tratând lent cu moartea şi dragostea în principal, un pact de îndurare şi amânare, în termeni foarte blânzi şi modeşti. (Stella Ene, Bucureşti) * După un număr de ani îmi daţi prilejul să recitesc acest poem jucăuş, la urma urmei nevinovat, şi pe marginea căruia m-am exprimat cândva fără entuziasm şi fără glorie. Din şapte strofe câte are, desprind acum, aici, doar trei, pe care le şi adopt cu bunăvoinţă, şi o fac pentru că rezistaţi şi astăzi în convingerea că vă reprezintă, şi eu nu vă contrazic: "Fulgul alb nu fu să cadă/ Nici pe nas şi nici pe frunte,/ Albul fulg pe nas să cadă/ Şi pe frute! dar nu vru.// S-a oprit pe ochiul greu/ Adormit şi nedeschis,/ Nedeschis, oprit pe fulg,/ Ochiul greu de adormit.// Întuneric pe zăpadă.../ Ochiul a-ngheţat răcit;/ Întunericul răcit a-ngheţat/ Pe zăpadă ochiul." (Petrică Vasile, Craiova) * Să încep a vă reproşa una şi alta ar fi o greşeală, o lipsă de tact, o zădărnicie, o adresare patetică şi fără puterea de a convinge un semen gata