Pe 10 februarie, VICTOR REBENGIUC împlineşte şaptezeci de ani. Vă vine să credeţi, doamnelor şi domnilor spectatori? L-aţi văzut şi l-aţi aplaudat atîţia ani la rînd, în special pe scena Teatrului Bulandra - dar nu numai - în spectacole şi în roluri care au intrat în istoria teatrului românesc. O energie uriaşă pe care şi-a cunoscut-o, pe care şi-a asumat-o în consecinţă şi pe care a dirijat-o cu măiestrie înspre întruparea personajelor domniei sale vreme de patruzecişişapte de ani. Student la clasa Aurei Buzescu şi a lui Vlad Mugur, absolvent în 1956 al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică, unul dintre ilustrele nume ale PROMOŢIEI DE AUR, Victor Rebengiuc îşi leagă destinul artistic profund de cel al Teatrului Bulandra. Aici a fost întilnirea cu doamna Bulandra, după anii minunaţt petrecuţi la Craiova cu Vlad Mugur şi cu alţi colegi iluştri - Amza Pellea, Silvia Popovici, Gheorghe Cozorici. Aici a fost întîlnirea cu Liviu Ciulei, regizorul şi directorul de teatru care a reuşit să gîndească şi să formeze una dintre cele mai solide şi remarcabile trupe de teatru, profesionistă, performantă, occidentală. Victor Rebengiuc şi-a petrecut un timp alături, fidel, de marele profesor, de regizorul Radu Penciulescu în încercarea fondării şi organizării Teatrului Mic, unde a şi jucat la sfîrşitul anilor şaizeci, printre altele, Doi pe-un balansoar, alături de Leopoldina Bălănuţă. A revenit la Bulandra, unde a rămas toată viaţa alături de marii actori şi regizori ai trupei sau invitaţi, unde joacă şi astăzi în Unchiul Vanea, în regia lui Yuri Kordonski şi în Colonelul Pasăre, pus în scenă de Alexandru Dabija. Nu vreau să enumăr acum roluri, spectacole, premii, colaborări din ţară şi din afara ei. Şi nici minunatele mele amintiri cu domnia sa de aici sau de aiurea, de la Craiova, Veneţia sau Praga.

orim, domnule Rebengiuc, toţi cei de la România literară,