- Social - nr. 31 / 14 Februarie, 2003 Iscata din senin, o tornada lingvistica face praf diactologia romana si pune in umbra oameni de stiinta de talie mondiala ca: Ovid Densusianu, Al. Rosetti, Al. Graur, Iorgu Iordan, Ion Coteanu, Emil Petrovici, Dumitru Macrea, Romulus Todoran, ca sa amintim numai pe unii dintre aceia despre care au auzit si vorbitorii de limba romana, nespecialisti in acest domeniu. Rezultatele cercetarii acestora concorda cu cele stabilite de catre marii lingvisti occidentali care s-au ocupat de studierea limbii romane. Lingvistii autohtoni si straini au subliniat in permanenta marea unitate a limbii romane si au stabilit ca aceasta cunoaste patru dialecte: dacoroman, aroman, istroroman si meglenoroman, dintre care cel dacoroman a devenit limba nationala, limba romana. Cei care sunt de acord cu aceasta subimpartire apreciaza ca limba romana are, la randul ei, graiuri: muntean, moldovean, banatean, crisan si maramuresean, identificand si notele specifice, care le caracterizeaza. Despre un grai trnasilvanean n-a fost niciodata vorba, pentru ca nu exista particularitati care sa-l individualizeze, darmite despre o limba. Iata ca inceputul mileniului al treilea da lovitura de gratie ling visticii romanesti si gaseste nu un grai sau un dialect, ci o limba, "limba transilvana". Cel care a facut aceasta mare descoperire nu este nici academician si nici o somitate universitara, ci un politician adus in prim-plan de cercuri ostile. Este un politician izvorat din politica potrivnica statului roman unitar, impins inainte si rasplatit pentru diversiunile pe care le face pe plan intern si extern, spre indignarea poporului din care face parte. Conferinta de presa de la Strasbourg, din 22 decembrie 2002, a "ligii" lui Sabin Gherman "Alianta Liber-Europeana", avand ca presedinta pe o anume Nelly Maes, s-a aratat gata sa-l sustina pe acesta in prom