- Istoric - nr. 32 / 15 Februarie, 2003 Ne reintoarcem in perioada interbelica, timp in care ofensiva iredentista s-a consolidat dogmatic, adaptandu-se cu rapiditate oricaror mutatii in politica general-europeana si mondiala. Obiec tivul major si fara hiatus al politicii maghiare este reinvierea Ungariei Mari. Pentru iredentisti, propaganda constituie modalitatea optima de actiune politica, fie pe plan intern, fie in planul extern al politicii expansioniste, consumandu-se incalculabile sume pecuniare si alte mijloace materiale, asa cum vom dovedi in continuare. Un prim argument al politicii iredentei unguresti este unitatea economica a Ungariei, unitate distrusa, spun ei, de Tratatul de pace, dupa primul razboi mondial. Este adevarat ca, inainte de razboi, Ungaria a reprezentat o unitate economica, dar una artificiala. Unitatea economica ungara antebelica a insemnat o politica violenta impotriva nationalitatilor inglobate fortat in imperiul bicefal monstruos. Un alt argument este cel al unitatii geografice a Ungariei. Intr-un album, "Dreptate Ungariei", sta scris intr-un mod de betie nemeseasca: "Ungaria a fost facuta si de Dumnezeu o tara unitara." Nu dorim sa divagam, dar merita sa ne reamintim spusele unui "istoric", ca Adam si Eva au vorbit in rai ungureste. Vorba ceea, de la ridicol la nebunie nu e decat un pas. Foarte putini istorici maghiari de prestigiu stiintific au facut afirmatii bazate pe fapte obiective, ca Eckhadt Ferenc, care in "Istoria Ungariei" (1933) afirma: "Teritoriul ocupat de ei (adica stramosii ungurilor, s.n.) corespundea aproximativ acelei intinderi, la care a fost redusa Ungaria dupa o mie de ani". In al treilea rand, iredenta ungureasca invoca tantos "Drepturile istorice ale Ungariei", in sensul ca stramosii lor nu au gasit formatiuni statale, ci un teritoriu nelocuit. Romanii din Transilvania sunt niste venetici, venind din sudul