- Istoric - nr. 33 / 18 Februarie, 2003 Cuvantul, atat de drag justitiei noastre post-revolutionare, inca nestructurata si nedemocratizata, ar fi, dupa vajnicul "DEX", o preluare in limba romana tot din franceza, insemnand "Crima comisa cu intentia de a distruge un grup uman, national, etnic etc." Mult mai nuantat, dar si mai precis, "Webster"-ul defineste "Genocidul", cuvant de origine tot greceasca, drept "exterminarea deliberata si sistematica a unui grup national, rasial, politic sau cultural". Este ceea ce li s-a intamplat romanilor in propriul spatiu etnogenetic in care au primit, in casa si la masa lor, barbarii descalecatori, devenind substrat si contribuind astfel, de-a lungul istoriei, prin sange, cultura si civilizatie la formarea popoarelor astazi vecine. Si, ca o culme a "recunostintei" sau a refuzului de a vedea adevarul, fie ca se numesc rumani, arumani, ramani, rumeri, fie ca sunt inca numiti vlahi, valahi, voloki, olahi etc., putinilor romani supravietuitori ai masei initiale deznationalizate nu li se recunoaste sau le este ingradit in statele popoarelor nou create, dreptul la etnie, limba, cultura proprie, in ciuda recomandarilor Consiliului Europei, pretinzandu-se ca ar fi greci ori slavi latinizati candva, nu se stie cand si de cine. Cazul Spiros Bletsas, condamnat la Atena in 2001 la 1,5 ani inchisoare si echivalentul a 1400 USD amenda, pentru vina de a fi adus o brosura a EBLUL care atesta existenta limbii romanilor in Grecia, este edificator. Ca si acela, foarte recent al preotului din Vidin, cercetat pentru "vina" de a fi tinut enoriasilor slujba in limba romana. Iar in Ungaria, unde ramasesera, din vointa marilor puteri cca 800.000 in 1920, mai subzista 10-15.000 de "romani" ca moneda de schimb pentru pretentiile tot mai aberante pe care "milenarii" le au de la statul roman. Mai mult, deznationalizarea continua, sub ochii unei Europe inculte