Teatrul „Toma Caragiu“ Ploiesti – Vassa Jeleznova (Mama); versiune scenica de Alice Barb, dupa Maxim Gorki; regia artistica: Alice Barb; scenografia: Stefan Caragiu; muzica originala: Nicu Alifantis; distributia: Raluca Zamfirescu (Vassa), Oxana Moravec (Anna), Tudor Smoleanu (Semion), Ioan Coman (Pavel), Nadiana Salagean (Natalia), Roxana Ivanciu (Liudmila), Mihai Coada (Prohor), Niculae Urs (Mihail), Otilia Patrascu (Dunia), Cristina Moldoveanu (Lipa).
Compromis printr-o prea lunga intrebuintare propagandistica, teatrul lui Maxim Gorki ramine totusi, pentru cei care nu se lasa influentati de argumente conjuncturale, un mare reper clasic. Piesele sale, constructii realiste solide in care nu doar viziunea proletara biruie, se dovedesc, la o atenta lectura, fine si adinci analize ale unor traiectorii umane, pe care vremurile framintate in care autorul a trait le incarca si mai mult cu sens. Din aceste motive, ele apartin zonei exemplare a capodoperelor, adica marelui repertoriu, innobilind afisul oricarui teatru.
Vassa Jeleznova are, prin istoria ei particulara, o valoare in plus. A cunoscut doua variante de text, una in 1910, inaintea revolutiei, si alta in 1935, in vremea lui Stalin, cind Gorki isi schimbase politica, trecind la condamnarea fatisa a mosierimii, a carei reprezentanta devine Vassa.
Alice Barb, artista inteligenta si cultivata, scoate acest adevar istoriografic la lumina pentru a produce o exemplara rasturnare de optica asupra celebrei piese. In varianta ei de scenariu, Vassa Jeleznova, citita din perspectiva universala, cum de altfel a si scris-o autorul in 1910 (dar citi isi mai aduceau aminte?), nu reprezinta virulenta condamnare a unei clase sociale care-si pierduse, intre timp, prosperitatea, ci pur si simplu drama, tragedia unei femei aprige si mindre, care-si apara averea si rostul din calea nepriceperii, p
