Somnul raţiunii naşte monştri.
Goya, seria Capricii, planşa 43 Secţia 21 de Poliţie, joi dimineaţă, la o oră după începerea programului de depunere a actelor pentru paşaport. Se fac liste, luaţi un formular, completaţi-l, iar mai apoi treceţi-vă pe listă. Domnul înalt are lista. Îi spuneţi cum vă cheamă şi primiţi un număr. Cine este 26? La 26 s-a ajuns? Dumneavoastră sînteţi 79. Într-o oră au intrat 26, dar pe listă erau trecuţi deja, de la 7 dimineaţa, 45. Au venit de la 5, s-au aşezat în faţa ghişeului şi au întocmit listele. Aşa e, cine se scoală dimineaţă... Stau în picioare, cuminţi, cu mape în mînă. Sînt, în faţa biroului Prelucrare imagine, cam treizeci, înghesuiţi unul într-altul de frig şi lipsă de spaţiu. Uşa de la intrare se trînteşte de fiecare dată, cu toate că nu are nici un defect de închidere. Se aşteaptă pasiv, se aşteaptă obişnuit. Dimineaţa e încă tînără, iar pînă la două, cînd se termină cu primirea actelor, mai e destul timp. O femeie tînără, vopsită neglijent şi cu cearcăne groase, mă roagă să îi fac loc lîngă tejghea, să se reazeme. Trebuie să rezolve astăzi, a primit "giobul" în Spania, a mers la interviu, a fost acceptată, iar pentru călătorie are de toate, mai puţin paşaport. Adică are paşaport, încă valabil cinci luni, îl reînnoieşte pentru siguranţă. Îmi arată un paşaport virgin, fără nici o ştampilă. Pînă acum a stat de mobilă, măcar de-ar prinde ceva culoare de acum înainte. Este învăţătoare la o şcoală generală şi pleacă la cules de căpşune. Salariile mici, de mizerie în învăţămînt, viaţa scumpă în România. În fine, dacă îi reuşeşte treaba, s-a gîndit că se întoarce în ţară cu cîteva mii de euro. Dacă o sperie plecarea? Mai mult se teme că nu intră azi să depună actele, că în ritmul în care se urneşte coada, tare îi e teamă că nu mai prinde. Ea este 76. "Oare trebuie şi actul de proprietate?" Nu scrie pe nicăieri că ar tre
