Revista Contrafort a găzduit în nr. 12 /2002 o anchetă cu titlul "Basarabia şi România - un deceniu de integrare literară". Instituţiile româneşti şi redacţiile literare cărora le trimitem prin poştă în mod sistematic revista vor putea evalua substanţa acestei dezbateri cu 39 de scriitori-participanţi dintr-o parte şi alta a Prutului. Mai puţin, din păcate, restul confraţilor (adică marea lor majoritate!) şi publicul românesc, pentru că revista Contrafort, asemeni altor publicaţii de cultură basarabene, nu se difuzează în România, după cum nu vei găsi nici presa culturală şi de orice alt fel din România în Basarabia. În pofida sumelor mari pe care partea română le alocă pentru susţinerea diverselor acţiuni culturale în Republica Moldova, această problemă nu şi-a aflat rezolvarea, deşi parcă toată lumea este de acord că difuzarea presei române dincolo de Prut are o importanţă strategică. Nu s-au căutat soluţii alternative, rentabile economic, care să ajute publicaţiile româneşti să devină o prezenţă familiară pe piaţa din stânga Prutului, să formeze reflexe noi în dauna vechilor deprinderi printre cititorii din Basarabia, obişnuiţi să citească mai mult presă de limbă rusă. Lipsa unui spaţiu informaţional comun aruncă într-o lumină ridicolă dezvelirea rituală de busturi şi plăcuţe comemorative de Ziua Limbii Române la Chişinău ca dovadă a "legăturilor noastre frăţeşti". Există, ce-i drept, posibilitatea abonamentelor (nu pentru orice buzunar) şi, mai nou, variantele WEB ale revistelor (în cazul nostru hyperlink http:// www.contrafort.md), însă, spaţiul virtual, electronic, la noi, încă nu are, de pildă, impactul fantasmelor naţionaliste cu care suntem burduşiţi din naştere.
Motivaţia anchetei Contrafortului este evidentă în aceste condiţii: după aproximativ un deceniu de "trafic" cu bunuri simbolice între cele două state şi comunităţi scriitoriceşti,