- Istoric - nr. 48 / 11 Martie, 2003 4. CAPITANI SI "ORTACI" "Horeni" sau "horiani" _ potrivit numelui simbol cu care s-au inscris in constiinta contemporanilor si in traditia neamului luptatorii lui Horea _ au fost in primul rand taranii, iobagi fiscali sau ai domnilor de pamant (nobilii unguri). Lor li s-au alaturat insa luptatori romani, pe alocuri si maghiari, apartinand tuturor categoriilor si paturilor sociale, "horiani" fiind astfel, potrivit marturiei la proces a taranilor din comuna Halmagiu, intreaga "Tara": si mineri si oraseni saraci, si preoti ca protopopul Athanasie din Sebis, Petru din Abrud, Ioan Hagi Crisanut etc., convertind "in legea romaneasca" (religia ortodoxa) nobilimea maghiara, conform doctrinei egalizatoare horene, juzi satesti ca Alexndru Cionca, Gavrila Mecea, Urs Beruga, gornici (functionari insarcinati cu paza proprietatilor statului si executarea sentintelor politienesti), ca Pascut din Lagiul de Jos, mesager al rasculatilor in Banat si mici nobili romani, ca Adam Pag din Cristesti, promovat de luptatori "vicecomite ale Zarandului". Cele mai pregatite elemente, cu o instruire militara sau genistica la nivelul cerintelor razboiului modern, cu o perfecta cunoastere a armelor albe si de foc, le-au furnizat, constituind nucleul militar si cadrele de comanda ale celor doua corpuri de oaste horeana, mobilizate pe "tari" ale Zarandului si Zlatnei, soldatii licentiati sau dezertori din armata imperiala (ca Todor Cles din Blajeni, Bercea Ion din Salciua etc.), cetele de haiduci (lotri) ale unor capitani vestiti ca Ribita Urs si Petru Baciu, satele cu traditie vanatoreasca si granicereasca (indeosebi "albacenii si scarisorenii"), mesteri faurari, care au infiintat adevaratele ateliere de armament la Lupsa, Albac, Dupa Piatra, Geoagiul de Jos etc., si minerii. Acestia din urma au pus la dispozitia "horenilor" experienta lor organizatorica, maie