Decizii arbitrare
In ultimii doi ani, deciziile luate de reprezentantii Ministerului Educatiei si Cercetarii au stirnit numeroase controverse, tot mai multe fiind vocile autorizate care semnaleaza incompetenta „specialistilor“ din minister si haosul declansat in sistemul de invatamint preuniversitar de puzderia de ordine si hotariri ce par emise cu un singur scop: acela de a stopa cu orice pret reforma initiata de Andrei Marga si de a anula toate posibilele efecte pozitive ale acesteia. N-as vrea sa comit o nedreptate, punind sub semnul intrebarii existenta unor specialisti autentici in cadrul ministerului; acestia exista, fara indoiala, dar activitatea lor este umbrita de crasa incompetenta a celor citiva care au impresia ca functiile lor sint eterne si, in consecinta, isi pot permite orice, chiar si luxul iresponsabilitatii.
Dupa ce a reusit, anul trecut, sa scandalizeze opinia publica prin modul in care a organizat „licitatia“ pentru manualele destinate clasei a treia, Ministerul Educatiei a continuat sa se remarce printr-o serie de masuri discutabile si, de cele mai multe ori, arbitrare, fara sa ia in calcul consecintele pe termen lung pe care punerea lor in aplicare le antreneaza.
Asa se face ca, inainte de a propune un proiect concret privind structura anului pregatitor pentru clasa I (categoria de virsta 5-6 ani) si a clasei I (pentru copiii care au implinit 6 ani pina la 1 septembrie 2003) – programa scolara, activitati, cadre didactice – si inainte chiar de a avea asigurata baza materiala necesara institutionalizarii acestor copii, Ministerul Educatiei s-a grabit sa emita un ordin in care, pe linga obligativitatea inscrierii in clasa I a copiilor de 6 ani, erau prevazute si pedepsele penale pentru parintii recalcitranti. Cu alte cuvinte, prima grija a ministerului nu este de a da parintilor posibilitatea de a alege in cunost
