Priviti cu atentie în jur! Aveti ocazia sa vedeti, poate pentru ultima oara, lumea asa cum ati crezut ca o cunoasteti. In nici trei saptamani, la începutul lui februarie 2003, toate marile institutii si valori cu care am învatat sa traim în ultimii 50 de ani s-au preschimbat.
O lege noua se scrie sub ochii nostri. Ea surprinde modelul european, tricotat rabdator dupa razboi la Bonn si la Paris, într-o postura surprinzatoare, ba chiar jenanta. Uniunea Europeana, colosul asamblat ca întrupare a viziunii europene asupra lumii, se dovedeste o constructie slaba. Un palat înaltat din cartonul cel mai scump, sediu al fantasmelor care tin în sah doua mari natiuni: Franta si Germania. Supusa brusc unui test de mari proportii, ideea franco-germana asupra Europei dezvaluie cu încapatanare exact ceea ce se presupunea ca a eliminat în cateva decenii de constructie europeana: ambitii de putere articulate ca în secolul al XIX-lea, în aliante continentale (Berlin-Paris-Moscova contra Londra-Washington-Roma, cu Bucuresti-Sofia-Varsovia trimise în coltul hartii).
Instinctele nu mor de dragul ratiunii.
Fosta Europa eterica a ratiunii dominante e însa doar una din realitatile de care ne despartim în aceste zile de clarificare febrila. Lista victimelor e bogata. Ea va fi descrisa mai jos. De început, nu putem începe decat cu acuzatul, motorul si simbolul fara de care nimic din cate se întampla nu s-ar fi întamplat: AMERICA.
Imperialism/Idealism
Probabil cea mai însemnata observatie ce se poate face despre America dupa 11 septembrie e ca la Casa Alba se afla un idealist.
Alte cateva posturi cheie ale administratiei americane sunt ocupate, de asemenea, de oameni politici cu convingeri morale proeminente. Aparitia acestui grup politic cu viziune etica a venit contra curentului. Dupa opt ani de amoralism sub stindardul Clinton (foarte asemana
