Deputat specialist în probleme orientale, Dan Alexe l-a intervievat pe cunoscutul filosof André Glucksman despre fenomenul terorismului contemporan.

Dan Alexe: D-le André Glucksman, cum aţi defini terorismul din zilele noastre. Există o singură formă de terorism sau avem de-a face cu un fenomen mai complex?

A. Glucksman: Aş spune că astăzi există două definiţii ale terorismului, definiţii care nu se încrucişează şi care deseori chiar se opun. Prima definiţie a terorismului este: violenţa deliberată exercitată de oameni înarmaţi asupra altor oameni lipsiţi de arme. De exemplu, ceea ce s-a întîmplat în Manhattan corespunde acestei definiţii clasice, democratice, a terorismului, chiar dacă în acel caz armele erau un avion şi o lamă. Atacul asupra teatrului de la Moscova este un alt exemplu, dar aici trebuie precizat de îndată că atitudinea şi operaţiunile armatei ruse în Cecenia, operaţiuni care vizează în primul rînd civilii, sînt, la rîndul lor, operaţiuni teroriste, în sensul definiţiei democratice a terorismului.

D.A.: Deci, în cazul Ceceniei, avem de-a face cu un terorism practicat de ambele părţi.

A.G.: Acolo avem nişte operaţiuni teroriste permanente, din partea armatei ruse, pe cînd din partea cecenilor avem doar o derivă teroristă, pentru că cecenii, în general, nu atacă populaţii dezarmate şi nu trimit sinucigaşi în metroul de la Moscova. Combatanţii ceceni nu atacă decît alţi combatanţi, sau atacă clădiri oficiale. Ei practică un război de supravieţuire şi sînt mai degrabă nişte partizani, iar nu nişte terorişti. În schimb, armata rusă a desăvîrşit distrugerea unui oraş cu 400.000 de locuitori? Groznyi, în care a fost vizată cu bună ştiinţă o populaţie civilă, din care de altfel jumătate erau ruşi. Asta nu mai e o derivă. Invadarea unei ţări şi masacrarea sistematică a locuitorilor acesteia nu se mai numesc "derivă". E vorba de