- Editorial - nr. 50 / 13 Martie, 2003 Printre numeroasele si complexele probleme pe care le ridica aderarea Romaniei la Uniunea Europeana se situeaza la loc central modul de asimilare si de transpunere a legislatiei comunitare in teritoriu si pregatirea institutiilor de la nivel judetean pentru aplicarea acestora. In acest sens, in cursul lunii ianuarie, Guvernul Romaniei a adoptat un plan general de transpunere la nivel local a aquiului comunitar aprobat de Parlamentul Romaniei, elaborarea lui cerand ca sarcinile reiesite din acesta sa fie nominalizate pe domenii de activitate cu masuri de implementare in teritoriu. Transmiterea de la centru a unei asemenea Directive a cam promovat deruta in randul serviciilor descentralizate ale ministerelor, dar si la nivelul Prefecturii si al Consiliului judetean care, obisnuite sa functioneze, de ani de zile, cu motoarele la minim, s-au vazut deodata invitate sa treaca operativ la actiune, adica sa elaboreze la randul lor propriile programe pe care sa le si aplice in judet, si apoi sa le si raporteze ca indeplinite. Credem ca in aceasta situatie pe multi dintre cei care conduc sau fac parte din aceste structuri i-au napadit tot felul de idei, gandul purtandu-i mai ales la raportarile fictive de odinioara, nu numai ca modalitate de lucru, ci si ca finalitate. Tentatia unui asemenea stil de lucru este foarte mare si multi dintre cei care si-au imaginat ca vor reusi si-au vazut deja fortificandu-se activitatea pe un munte de minciuni. Sosita la Targu-Mures, tocmai pentru a-i vedea pe mureseni la treaba in problema implementarii aquiului comunitar, ministrul Integrarii Europene, doamna Hildegard Puwak, recunoaste ca incarcarea prefecturilor si a directiilor de resort cu aceasta sarcina suplimentara a produs agitatie in teritoriu, dar ca pana la urma crede ca lucrurile s-au inteles sau cel putin sunt pe cale de a fi intelese.