Mostenirea otravita a lui Milosevici
Crima organizata a luat mare amploare in Serbia in timpul regimului lui Milosevici. Dezvoltarea retelelor mafiote a fost favorizata de embargoul international impus acestei tari in 1992. Cei care l-au rasturnat de la putere pe Milosevici, printre care si Zoran Djindjici, au mostenit o tara insingerata, cu o rata inalta a criminalitatii. Potrivit ministrului sirb de interne, in tara exista peste 50 de ?nasi?, controlind retele care se ocupa cu toate infractiunile posibile, de la trafic de arme, stupefiante si carne vie, pina la extorcari de fonduri si spalare de bani. Guvernul de la Belgrad a intimpinat serioase piedici in eforturile sale de a adopta o lege care sa ofere executivului puteri sporite in lupta contra crimei organizate. Abia pe 6 martie, dupa luni intregi de discutii, Parchetul din Serbia a numit un procuror special insarcinat cu lupta impotriva clanurilor mafiote. Infiintarea unui departament special al politiei si a unui tribunal care sa se ocupe special de aceasta sint inca in stadiul de proiect. Toate dificultatile cu care s-a confruntat puterea reformista a Serbia arata clar influenta de care se bucura in Serbia retelele mafiote care, dupa cit se pare, nu s-au sfiit sa-l elimine pe cel pe care il considerau cel mai mare inamic. (J.P.)
Ucigasii in albastru
Asasinarea lui Djindjici a fost comisa de mai multe persoane, apreciaza la unison presa sirba de ieri. Principalele cotidiene belgradene, ?Politika?, ?Glas?, ?Vecernje Novosti?, ?Blic?, ?Nacional? si ?Danas?, relateaza ca asasinii erau ?imbracati in albastru? si au fugit de la locul atentatului la bordul a trei masini, doua BMW si un Mercedes. Politia, care a desfasurat dupa atentat un impresionant dispozitiv de securitate in capitala si in imprejurimi, este inca in cautarea celor trei masini.
Potrivit primelor informat
