Lantul sperantei Ajunseseram fara reactii. Se adunasera, in acesti treisprezece ani, si deceptii, si suferinte si multa, foarte multa minciuna.. Promisiunile electorale, ramase mereu fara acoperire, birurile crescute, taxele din ce in ce mai impovaratoare au ucis treptat in romani dorinta de viata....
Lantul sperantei Ajunseseram fara reactii. Se adunasera, in acesti treisprezece ani, si deceptii, si suferinte si multa, foarte multa minciuna.
Promisiunile electorale, ramase mereu fara acoperire, birurile crescute, taxele din ce in ce mai impovaratoare au ucis treptat in romani dorinta de viata. Din an in an, aroganta Puterii a crescut si ea, in raport direct cu suferinta si umilintele indurate de "pasnicul cetatean".
Am tot sperat ca vor fi fost "boli ale copilariei" unui popor redevenit liber, ca visul rau se va transforma, dintr-o data, in realitate fericita.
Pana la urma, in tot acest timp, cea mai mare nenorocire abatuta asupra romanului de rand a fost insa pierderea sperantei.
Repetatele guvernari, ineficace si delasatoare in cel mai bun caz, daca nu rapace si corupte, au avut ca rezultat umflarea "unor" buzunare in detrimentul populatiei saracite pana la disperare.
Incet, incet, pe nesimtite, paharul s-a tot umplut. A fost nevoie doar de inca un abuz al unei comisii parlamentare. Si-am inteles, in sfarsit, ca "acei ofiteri", pana nu demult tortionari cu simbrie, au ajuns acum sa ne hotarasca destinele.
Pentru ca ce altceva am putea intelege din refuzul unor functionari, platiti de noi, de a dezvalui numele ofiterilor vinovati de exercitarea politiei politice? Ce altceva se ascunde oare in spatele tergiversarilor, al minciunilor, al refuzului de a face lumina intr-o problema de viata si de moarte pentru noi toti?
Astazi, doar adevarul ne mai poate vindeca de toata suferinta celor treisprezece ani. Doar adevarul ne