- Editorial - nr. 53 / 18 Martie, 2003 Atacul dur la adresa Romaniei, din partea comisarului european pentru extindere, Günter Verheugen, trebuie luat serios in seama, ca un amenintator semnal de alarma. Dezamagit de pozitia Romaniei si a Bulgariei in privinta unui posibil razboi in Irak, el n-a pregetat sa-si manifeste deceptia, avertizand, pe un ton de care trebuie sa se tina oricand cont, ca "Europa are nevoie de aceste tari", iar "stabilitatea in Balcani este mai necesara ca oricand". Degetul aratator, cu care Günter Verheugen impungea aerul spre noi, nu-i o gluma. El nu este un oarecare, un nimenea-n drum. Dupa cum se stie, suficient este ca o singura tara_membra sa nu-si dea votul, pentru a rata promisa accedere a Romaniei in U.E., in anul 2007! In fata acestei delicate situatii, presedintele Ion Iliescu refuza sa faca vreun comentariu. Politicienii si demnitarii romani, vinovati principali pentru situatia delicata creata, o dau si ei pe dupa piersic, intorcand spatele unei neplacute si alarmante realitati. In lipsa altor argumente, seful diplomatiei romane, ministrul Mircea Geoana, considera ca "afirmatiile comisarului european trebuie analizate cu mult calm". Asadar, presedintele Romaniei se abtine. Mircea Geoana ne sfatuieste sa avem "mult calm". Parlamentarii ne dau si ei indicatii - oricum gura nu doare! -, in sensul ca noi, romanii, nu avem alta sansa decat "sa ne respectam obligatiile fata de americani!" Dar datoriile si promisiunile fata de propriul popor, din campania electorala, unde s-au declarat dusmanii oricarui razboi care implica o tara sfasiata de incompetenta conducatorilor ei, de hotia generalizata, de mafia si coruptia in floare, nu trebuie respectate de "alesii neamului"? Apoi, citindu-l oarecum pe Günter Verheugen, oare nu ar fi ceva mai bine, mai intelept si util pentru o Romanie aflata in situatia pe care cu totii o stim, ca romanii sa