Alma Vallazza

Într-un capricios sfîrşit de septembrie, cum numai în Südtirol eşti dispus să suporţi fascinat ca de o iubită imprevizibilă - azi sandale şi mătase, mîine ghete şi lînă, poimîine cizme şi blană -, timp de două săptămîni (16-31 septembrie 2002) s-a desfăşurat un festival de poezie început la Lana (Italia), unde marele sărbătorit a fost Oskar Pastior care a împlinit 75 de ani. Prietenii apropiaţi Herta Müller, Inger Christiansen, Ernest Wichner, Johann Lippet s.a. i-au adus darul poeziei lor; ce altceva îi poţi dărui unui poet. Acum cînd mă gîndesc în urmă la acele seri în care aerul vibra am o secretă bănuială; nu a fost o simplă coincidenţă că, alături de Oskar Pastior, Herta Müller, Ernest Wichner, Johann Lippet, toţi născuţi în România, poezia Norei Iuga, a lui Daniel Bănulescu şi Constantin Virgil Bănescu, cu nelipsitul lui fluier, s-a bucurat de o asemenea trecere. Mai mult decît emoţionant să mă aflu acolo, într-un climat sufletesc atît de românesc. Să nu-ţi vină să crezi. La Steinhaus am avut surpriza ca Diego Lucerna, un spectator din sală să-mi ceară volumul Autobuzul cu cocoşaţi în varianta originală şi să traducă pe loc în italiană orice vers îi cădea sub ochi. Stupoare generală. Asta da, gintă latină! Nu cumva poezia e cămila care intră în urechea acului?! Apoi periplul nostru a continuat, au urmat Bolzano, intrarea în Austria, cu clănţănit de dinţi şi multă zăpadă, Blaudenz, alte limbi, alte hoteluri, alte vinuri. Vedeta turneului nostru a fost Daniel Bănulescu, căruia i-a apărut la Viena volumul în limba germană "Schrumpeln wirst du, wirst eine exotische Frucht sein" în traducerea lui Ernest Wichner, la editura per procura condusă de Alma Vallazza, organizatoarea serilor de poezie de la Lana şi a întregului turneu de lecturi. O femeie tînără, frumoasă, pentru noi un fel de zînă bună care mai şi scrie. Cum?... orice epitet e de pr