Intr-un oras al culturii si al oamenilor destepti, baschetul este un sport care se confunda cu aspiratia semenilor la o viata mai buna, mai fericita si mai prospera. Este ca un vis occidental crescut in "dulcele targ al Iesilor" si dus la nivel de mare performanta pe vremea lui Dragan Petricevic si al firmei "Moldrom". A fost un vis adevarat al celor peste 3.000 de suflete care umpleau pana la refuz tribunele Salii Polivalente, atunci cand baschetbalistii ieseni bateau pe toata lumea. Poli Moldrom Iasi era echipa visurilor noastre, era formatia care facea spectacol de inalta clasa si care a adus medaliile de bronz ale campionatului in orasul celor sapte coline. A fost odata o echipa de baschet la Iasi, au fost majorete si mascote de tot felul, exact ca in NBA, a fost superba galerie condusa de Sergiu Melinte, au fost rezultate meritorii, a fost victoria asupra lui Dinamo, a fost fantastic. Din pacate, astazi nu a mai ramas nimic din toate aceste "povesti" frumoase, dar adevarate, astazi a ramas doar o palida echipa condusa de Petre Magurean si Radu Boisteanu, astazi a ramas doar un Costel Moscalu la 37 de ani, care este in continuare cel mai bun baschetbalist iesean chiar si la aceasta varsta. La ultimul meci de campionat, intr-un etern derby studentesc, Politehnica Iasi a fost facuta din nou zob de catre clujenii de la Poli Carbochim, cei care nu au stralucit excesiv, dar au avut in sarbul Dukovcic un marcator de zile mari, iar in Pintea, Tordai, Granwald si Sebestyen, aceeasi jucatori cu multa experienta si cu stiinta jocului patrunsa in toate madularele. Iesenii s-au recunoscut invinsi inca din start, evoluand fara vlaga sub cele doua panouri, acolo unde Iancu Bocai e doar o copie nereusita a unui Ghita Muresan fara stiinta jocului, iar Bogdan Tiron a ajuns doar un fel de Paul Helcioiu in zilele lui cele mai proaste. Din pacate, conducatorii echipei nu au ma