- Istoric - nr. 59 / 26 Martie, 2003 Speriati, suveranii Angliei si Frantei au decis in secret la Osborne, la 6-9 august 1857, un simulacru de Unire pentru depasirea crizei si, sub presiunea lor, Conventia de la Paris a marilor puteri le-a oferit romanilor unire de tip caragialesc. "Sa se uneasca, primim, dar sa nu se schimbe nimic!" Un asa-zis stat, pe ideea moldo-vlaha, nici macar o federatie, sub numele de "Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei", cu doi domni, doua guverne, doua parlamente, doua capitale, doua armate s.a.m.d., avand in comun doar o comisie centrala de justitie si o curte de casatie la Focsani! In vederea alegerilor celor doi domni, banii tradarii si agentii de influenta s-au revarsat din nou asupra lasilor si Bucurestilor, dar natiunea a reactionat inteligent si in forta.Ambitiile Sturdzestilor, Mihail si Grigore (tata si fiu), au fost spulberate, in noaptea de 3/4 ianuarie, partida Pro Romania impunand la Iasi candidatura colonelului Cuza care a fost votat pe data de 5. La Bucuresti, I.C. Bratianu, "rosu" la data aceea si autor al unor articole despre inutilitatea clasei boieresti si obtinerea prin furt a proprietatilor de catre aceasta, a conceput alegerile, pentru infrangerea celor ce faceau atunci jocul Europei impotriva Romaniei, ca pe o operatie militara. 30.000 de bucuresteni ridicati la ordinul sau de fostul tribun pasoptist N.T. Orasanu si tarani adusi din statele vecine de fostul deputat-taran, Mircea Malaieru, au ocupat Dealul Mitropoliei scandand "Jos aristocratii" si "Traiasca unirea!". Aceasta "mare vie ale carei valuri abia se puteau misca si care amenintau sa navaleasca pe usi si pe ferestre in Camera ca sa-si sustina drepturile" a spulberat sperantele partidei Pro Europa marilor puteri de a-si impune candidatul: Barbu Stirbei sau Gheorghe Bibescu. La 11 dimineata, in ziua de 24 ianuarie, cu 64 de voturi, Cuza a fost ales