Presedintele Vladimir Putin, umar la umar cu un controversat personaj, Serghei Iastrijemski, un fel de purtator de cuvant al Kremlinului pentru chestiunile caucaziene, tocmai sapa florile de pe mormantul “dosarului cecen”, cand a fost tras de maneca explicandu-i-se ca mortul nu-i in groapa, e inca viu.

Daca Borin Eltin, intr-o alta conjunctura internationala a fost nevoit sa accepte armistitiul de la Hasaviurt din 1996, Putin incearca sa rezolve “dosarul cecen” printr-un referendum. Ideea n-a prea facut cariera la Moscova. De aceea analistii au fost luati prin surprindere cand, la 12 decembrie 2002, Vladimir Putin a semnat decretul de organizare a referendumului. Toate presiunile interne si internationale de pana atunci, pentru ca Putin sa negocieze cu presedintele cecen Aslan Mashadov o rezolvare politica a conflictului, s-au dovedit inutile.

Putin a folosit atacul terorist de la Dubrovka pentru a-l dezavua definitiv pe Mashadov ca un potential partener de negocieri.

Reprezentantii organizatiilor internationale au ridicat mirati din sprancene. Un referendum pe un teatru de razboi este o inovatie. Dar presedintele Putin nu s-a impiedicat in astfel de amanunte. Administratia pro-moscovita de la Groznii, in frunte cu Ahmad Kadirov, a livrat Kremlinului proiectul noii Constitutii a Ceceniei. El a fost supus referendumului desfasurat la 23 martie, alaturi de legile privind alegerea presedintelui republicii si a parlamentului local. In total, trei intrebari la care alegatorii urmau sa raspunda prin Za sau Niet.

Criticii Kremlinului spun ca prin organizarea referendumului Putin incearca sa legitimeze administratia pro-moscovita de la Groznii. In loc sa organizeze astfel de “parodii politice”, mai spun cei care critica referendumul, mai bine s-ar ocupa de problemele reale economice si sociale din republica si ar stavili incalcarile brutale ale