Care au fost motivaţiile profunde ce i-au determinat pe liderii de la Bucureşti, la începutul anilor '60, să schimbe macazul şi să ia distanţă faţă de Moscova? Răspunsul este cu atît mai greu de dat cu cît e vorba de aceiaşi oameni care făcuseră dovada unui servilism necondiţionat. Ne putem forma cît de cît o idee despre modul în care se discuta "la vîrf" din documentele pe care le publică Mihai Retegan într-un volum intitulat Război politic în blocul comunist (Editura RAO). Sînt aici, în principal, stenogramele cîtorva şedinţe, din primăvara lui 1963, ale Biroului Politic al C.C. al PMR. Se poate vedea cum refuzul de a accepta integrarea economică în cadrul "lagărului socialist" se îmbină cu un antioccidentalism virulent şi un anticapitalism inflexibil, şi cum suspiciunea liderilor români vizează nu numai URSS dar şi partidele "frăţeşti" polonez, cehoslovac şi maghiar. Dincolo de disputele pe care, cu multă bunăvoinţă, le-am putea numi ideologice, frapează îngrozitorul limbaj de lemn, discursul rudimentar, împleticit, confuz. La discuţiile cu delegaţiile sovietice strategia constă în a trage de timp şi de a dovedi, totodată, fidelitatea faţă de principiile de bază ale marxism-leninismului. În fine, tentaţia e mare de a decupa mostre de umor involuntar, tentaţie căreia ar fi păcat să nu-i dai curs. Iată aforismul fulgurant şi ermetic: "Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Pentru a face speculaţii este nevoie şi de o lege speculativă". Despre consecinţele creării unui organism economic suprastatal: "Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Atunci guvernele ţărilor ce mai au de făcut, pot să se ducă la vînătoare în fiecare zi". Amănunţita dare de seamă pe care Alexandru Bîrlădeanu o face cu privire la reuniunea la nivel înalt din februarie 1960 de la Moscova e completată cu precizări pertinente: "Tov. Alexandru Moghioroş: Am mai fost la un spectacol «Praga pe gheaţă», un spectacol cehoslova